Guvernul ungar își propune o nouă legislație pentru protejarea suveranității naționale
Premierul ungar Viktor Orban a anunțat luni intenția guvernului de a elabora o legislație care să asigure protecția suveranității naționale. Această inițiativă se inspiră din acțiunile noii administrații americane conduse de președintele Donald Trump, care a promis să facă publice finanțările externe destinate mass-media din Ungaria, conform informațiilor disponibile.
Orban și alți membri ai guvernului său au avertizat recent că organizații precum Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID), al cărei sprijin a fost oprit de Trump, au contribuit la susținerea mass-media și ONG-urilor ungare în perioada administrației fostului președinte Joe Biden. Aceștia își exprimă îngrijorarea că aceste acțiuni ar avea scopul de a răsturna guvernul conservator ungar și de a înlocui acesta cu un „guvern marionetă” acceptat de Bruxelles.
Mesajul lui Orban în Parlament
În cadrul unei intervenții în parlamentul de la Budapesta, Orban a subliniat importanța eliminării „rețelei de corupție” care afectează politica și presa occidentală. Premierul a declarat că va insista asupra adoptării legislației promise „cu orice preț”. În contextul unei competiții politice crescânde, Orban a anunțat și măsuri drastice împotriva ONG-urilor și mass-media care au beneficiat de finanțări provenite de la miliardarul George Soros și administrația americană anterioară.
Informații despre finanțări externe
Orban a menționat că dispune de informații referitoare la diverse canale prin care au fost direcționate sume considerabile către presa și ONG-urile din Ungaria, dar a recunoscut că mai sunt lacune în aceste date. El a afirmat că noua administrație republicană a descoperit cheltuieli semnificative ale fostei administrații democratice, menționând că acestea au fost destinate influențării politicii din alte țări, inclusiv Ungaria.
„Aceste cheltuieli sunt inacceptabile și scandaloase”, a afirmat Orban, subliniind că este esențial să se protejeze suveranitatea națională. El a propus Camerei adoptarea legilor necesare, fără a oferi detalii specifice despre conținutul acestora.
Întâlniri cu partidul Fidesz
La o întâlnire recentă cu membrii partidului său, Fidesz, și cu aliații din partidul Creștin Democrat, Orban a solicitat adoptarea unor reglementări care să interzică activitatea mass-media și ONG-urilor care au beneficiat de ajutoare financiare americane în perioada administrației Biden. El a subliniat că, odată cu venirea lui Trump la putere, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri a lumii occidentale”.
Orban a concluzionat că, în urma acțiunilor recente, rețeaua lui Soros a pierdut influența în Washington, iar noua administrație a început să elimine această rețea de influență, ceea ce ar putea limita resursele financiare disponibile pentru susținerea acestor organizații în viitor.
Intervenții legislative în Ungaria privind finanțările externe
Într-o recentă declarație, liderul Ungariei a evidențiat că, de acum înainte, mercenarii din Ungaria nu vor mai beneficia de dolari pentru activitățile lor. Orban a subliniat necesitatea interzicerii în Ungaria a tuturor celor care au primit fonduri externe.
Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale
În 2023, Ungaria a înființat Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH). Această instituție are rolul de a investiga ingerințele externe și activitățile interne care ar putea amenința suveranitatea țării. Criticii, inclusiv opoziția și activiștii, au comparat această inițiativă cu tacticile de hărțuire a disidenților folosite de Rusia. Deși SZVH nu are puterea de a impune sancțiuni, aceasta elaborează rapoarte referitoare la astfel de posibile ingerințe.
Proceduri de sancționare din partea Comisiei Europene
În februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat demararea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei în urma înființării acestui oficiu. Comisia a solicitat guvernului ungar să desființeze SZVH.
Legea ONG-urilor din 2017
Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o legislație prin care organizațiile non-guvernamentale care primeau finanțări din străinătate de peste 23.000 de euro erau obligate să dezvăluie identitatea donatorilor și să se auto-eticheteze ca „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată patru ani mai târziu, ca urmare a protestelor din partea Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
