Percepția românilor despre Nicolae Ceaușescu
Un sondaj recent realizat de INSCOP relevă că două treimi dintre români consideră că fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun. Rezultatele complete ale acestui studiu vor fi publicate mâine. Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că această opinie este „o consecință directă a războiului informațional” dus de o „putere ostilă” și de „valurile de dezinformări, minciuni și manipulări grotesști” care circulă, în special, pe rețelele sociale.
Nostalgia față de comunism
„Astăzi, două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu, un veritabil star pe platformele de socializare în ultimele zece ani, a fost un lider bun pentru România, iar doar 24% consideră că a fost un lider rău”, a specificat Remus Ștefureac într-un mesaj postat pe Facebook, în care anunță detaliile cercetării, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”. Studiul a fost efectuat în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți, având o marjă de eroare de +/-2.5%.
Discrepanța dintre realitate și percepție
Directorul INSCOP a subliniat că „rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, conturând imaginea unei societăți aproape complet fragilizate în fața războiului informațional, hibrid și cognitiv care afectează profund comunitatea noastră”.
Factorii care contribuie la nostalgia comunistă
„Nostalgia după comunism reprezintă un fenomen natural, fie că provine din regretul tinereții pierdute, fie din starea de incertitudine resimțită de grupuri sociale vulnerabile, ale căror vieți au fost afectate de căderea bruscă a unui regim care controla toate aspectele existenței, de la viața intrauterină până la locul de veci”, a adăugat Ștefureac. Deosebit de surprinzător este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie, la 35 de ani după căderea comunismului. În ciuda eșecurilor prezentului și a nemulțumirilor sociale și economice, procentele alarmante ale populației care idealizează viața din comunism nu sunt doar o simplă reacție naturală. Ele constituie o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, alimentat de măsuri active coordonate de o putere ostilă, precum și de campanii de dezinformare și manipulare care se desfășoară prin toate canalele de comunicare, în special pe rețelele sociale.”
