Contingentul de lucrători străini pentru 2025
Guvernul României a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini. Totuși, datele centralizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) indică faptul că, până în prezent, au fost depuse peste 230.885 de cereri de avize de angajare, un număr aproape triplu față de limita stabilită prin hotărârea de guvern.
Nevoia crescută de forță de muncă
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM) subliniază că, având în vedere cifrele actuale și dinamica pieței, pentru anul 2026 va exista o cerință semnificativ mai mare de lucrători străini decât cea prevăzută în contingentul aprobat pentru 2025. România se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă, resimțit în toate sectoarele economice, inclusiv construcții, transporturi, agricultură, servicii și HoReCa.
Impactul migrației externe
În contextul migrației externe, scăderii natalității și îmbătrânirii populației active, resursa umană autohtonă este din ce în ce mai limitată. Astfel, importul de lucrători din afara Uniunii Europene devine o necesitate economică esențială, nu doar o soluție temporară.
Presiunea asupra sistemului administrativ
Până în luna octombrie 2025, IGI a emis 78.016 avize de muncă, iar restul cererilor rămân în așteptare din cauza lipsei de contingent sau întârzierilor generate de reanalizarea dosarelor respinse. Situația actuală indică o presiune enormă asupra sistemului administrativ, cu peste 230.895 de cereri active, alături de numeroase solicitări pentru reînnoiri de permise de ședere și alte documente.
Necesitatea modernizării administrative
Aceste cifre subliniază necesitatea urgentă de modernizare a proceselor administrative și de extindere a contingentului anual. Elena Panțiru, vicepreședinte al PIFM, a declarat că „forța de muncă străină nu mai este o soluție temporară, ci o realitate permanentă a economiei românești”, evidențiind că actualul contingent nu reflectă dinamica pieței muncii și limitează dezvoltarea companiilor care au nevoie urgentă de personal.
Propuneri pentru eficientizarea recrutării
Potrivit PIFM, este esențial ca procesul de recrutare internațională să devină mai eficient și predictibil. Elena Panțiru a subliniat că flexibilitatea este crucială, sugerând existența unui mecanism de rezervă care să fie activat rapid, fără a necesita o nouă hotărâre de guvern. De asemenea, este necesară digitalizarea completă a proceselor, extinderea acordurilor bilaterale și creșterea capacității administrative a instituțiilor implicate pentru a fluidiza procedurile și a reduce timpii de așteptare.
Presiuni asupra Inspectoratului General pentru Imigrări
Inspectoratul General pentru Imigrări se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea numărului crescut de cereri, fără a beneficia de o expansiune corespunzătoare a resurselor umane și logistice. Este esențial ca aceste structuri să fie consolidate și susținute pentru a răspunde cererilor tot mai frecvente ale angajatorilor. În absența unor măsuri adecvate, există riscul blocajelor care ar putea afecta întreaga economie.
Deficitul de personal și impactul asupra economiei
Elena Panțiru subliniază că lipsa de personal se resimte în toate sectoarele economice, dar domeniile cele mai afectate includ construcțiile și infrastructura, industria alimentară, HoReCa, agricultura, transporturile, logistica și sectorul serviciilor de îngrijire și asistență socială. Aceste sectoare nu pot funcționa eficient fără contribuția lucrătorilor străini, care au devenit o resursă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economiei românești.
Ajustarea contingentului de lucrători străini
Ajustarea contingentului de lucrători străini pentru anul 2026, în funcție de cerințele reale ale pieței, precum și implementarea unor mecanisme flexibile, sunt pași cruciali pentru menținerea competitivității României și continuitatea activităților economice. „Ne dorim o abordare bazată pe date, predictibilitate și colaborare între stat, angajatori și partenerii internaționali. Numai astfel putem transforma gestionarea imigrației de muncă într-un model de bună practică regională”, a concluzionat Elena Panțiru.
