Impactul unei taxe fixe pe tranzacțiile bancare în România
Introducerea unei taxe fixe de până la 3 lei pentru fiecare tranzacție bancară ar putea determina românii să revină la plata în numerar, în detrimentul utilizării cardurilor, a declarat președintele Asociației CFA România, Adrian Codîrlașu, într-un interviu pentru Digi24. Acesta a comentat și despre propunerea unei taxe de solidaritate pentru persoanele cu venituri lunare de peste 10.000 lei.
Codîrlașu a subliniat că „nici în Evul Mediu, când exista șerbia, nu erau atât de mari birurile”, referindu-se la posibilele consecințe ale acestei taxe. El a explicat că, în loc să se preocupe de revizuirea cheltuielilor, autoritățile continuă să impună majorări de taxe, ceea ce a dus la un deficit bugetar tot mai mare, în ciuda creșterii veniturilor. „Uniunea Europeană a subliniat că problema nu este la venituri, ci la cheltuieli, care au crescut excesiv”, a adăugat el.
Codîrlașu a criticat gestionarea bugetului de către guvernul anterior, menționând că risipa a fost de proporții epice, iar acum cetățenii sunt nevoiți să suporte costurile acestei risipe. Cu referire la taxa pe tranzacțiile bancare, el a remarcat: „Automat, aceasta va conduce la o revenire a economiei la plățile în numerar. Vom realiza din nou plăți în cash.”
Estimările financiare și efectele asupra comportamentului consumatorilor
Referitor la estimarea că o astfel de taxă ar aduce 50 de miliarde de lei la buget, Codîrlașu a comentat că „probabil s-au uitat câte tranzacții s-au realizat anul trecut, le-au înmulțit cu suma propusă pentru taxă și le-a ieșit această sumă”. El a subliniat că, în cazul unor sume mici, cum ar fi 10 lei sau 100 lei, plățile efectuate cu cardul vor deveni mai puțin atractive, ceea ce va determina consumatorii să opteze pentru numerar.
„Comportamentul consumatorilor se va schimba. Majoritatea plăților cu cardul reprezintă sume mici, iar 3% pe o tranzacție de 100 lei nu este justificat”, a explicat Codîrlașu. Acesta a adăugat că, în cazul în care plățile se mută din conturile curente pe cash, lichiditatea de pe piață va scădea, ceea ce ar putea duce la creșterea dobânzilor și, implicit, la un cost mai mare al finanțării pentru stat.
Taxa de solidaritate și criticile asociate
În ceea ce privește taxa de solidaritate impusă persoanelor cu venituri de peste 10.000 lei pe lună, Codîrlașu a ridicat întrebarea: „Solidaritate cu cine? Cu acele politici fiscale inconsistente și nesustenabile adoptate anul trecut?”. El a afirmat că s-au făcut erori semnificative în gestionarea acestor politici fiscale, care afectează în mod direct cetățenii.
Impactul fiscal asupra salariaților
Anul trecut, costurile generate de erorile financiare au fost transferate asupra angajaților, ceea ce a dus la o situație problematică. În prezent, un salariat contribuie cu 42% din venitul său exclusiv prin impozite. Dacă această contribuție ar crește de la 10% la 20%, mai mult de jumătate din salariu ar fi direcționat către stat.
Din restul venitului rămas, angajații sunt nevoiți să plătească și taxa pe valoarea adăugată (TVA) atunci când efectuează cumpărături. Astfel, se estimează că o persoană ar putea lucra aproximativ șapte sau opt luni pe an doar pentru a acoperi obligațiile fiscale. O asemenea povară fiscală nu își găsește echivalent în istorie, nici măcar în perioada medievală, când șerbia era practicată, iar impozitele nu erau atât de ridicate.
Această situație este considerată nesustenabilă, având un impact semnificativ asupra calității vieții angajaților.
Perspective economice
În contextul economic actual, specialistul Adrian Codirlaşu a subliniat că există posibilitatea unei recesiuni ușoare în acest an, ceea ce ar putea agrava și mai mult condițiile de muncă ale salariaților.
