Retragerea militarilor americani din Europa de Est
Oficialii Departamentului Apărării al Statelor Unite analizează o propunere care ar putea duce la retragerea a aproximativ 10.000 de soldați americani din Europa de Est, în special din România și Polonia, conform unor surse militare și diplomatice din SUA și Europa, citate de NBC News.
Aceste forțe fac parte dintr-un contingent de 20.000 de militari desfășurați în 2022, în urma invaziei ruse în Ucraina. Ministerul Apărării din România a fost contactat pentru un punct de vedere oficial cu privire la această situație.
Discuții privind reducerea trupelor
Pentagonul nu a decis încă numărul exact de soldați care ar urma să fie retrași, dar se discută scenariul în care jumătate din aceste trupe, adică aproximativ 10.000, ar putea părăsi Flancul Estic al NATO. NBC News subliniază că aceste discuții au loc în contextul în care fostul președinte Donald Trump a încercat să-l convingă pe Vladimir Putin să ajungă la un acord de încetare a focului în Ucraina.
O eventuală aprobată a acestei propuneri ar putea amplifica temerile legate de „abandonarea” aliaților europeni de către SUA, care sunt percepuți de Rusia ca o amenințare în creștere. Analistul Seth Jones de la Center for Strategic and International Studies a menționat că reducerea numărului de trupe americane ar putea fi interpretată de Rusia ca o slăbire a capacității de descurajare a Statelor Unite.
Prezența militară americană în România și Europa
În prezent, în România se află aproximativ 5.000 de soldați americani, iar în întreaga Europă sunt staționați în jur de 80.000 de militari din SUA. Prezența acestora a crescut considerabil pe Flancul Estic al NATO după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
În martie 2022, liderii NATO au decis să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare pe flancul estic, inclusiv unul condus de Franța în România. Această unitate, staționată la Cincu, se va transforma într-o brigadă de 4.000 de soldați până anul viitor, incluzând trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.
În plus, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu va fi dezvoltată pentru a deveni una dintre cele mai mari facilități NATO, cu așteptarea de a găzdui peste 10.000 de soldați și civili până în 2030. Această expansiune va include și transferuri de personal din baza americană Ramstein din Germania.
La începutul lunii februarie 2022, administrația Biden a decis să detașeze 1.000 de militari americani din Germania în România. De asemenea, în iunie 2023, SUA au decis să trimită o brigadă completă, echivalentul a circa 5.000 de soldați, în Polonia, unde va fi înființat un cartier general al Corpului V de Armată, având scopul de a consolida interoperabilitatea între SUA și NATO pe flancul estic. Se va menține o brigadă suplimentară prin rotație, care va include 3.000 de soldați și 2.000 de membri ai personalului militar cu sediul în România.
Declarația Președintelui American cu Privire la Ţările Baltice
În cadrul unei recente întâlniri, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a subliniat importanța țărilor baltice în contextul geopolitic actual. Remarcile sale au fost pronunțate într-un moment în care situația din regiune capătă o atenție sporită la nivel internațional.
Biden a evidențiat rolul esențial pe care aceste state îl au în promovarea stabilității și securității în Europa de Est, reafirmând angajamentul Statelor Unite față de parteneriatele strategice din această zonă. Aceste comentarii subliniază nu doar solidaritatea cu națiunile baltice, ci și importanța lor în arhitectura de securitate europeană.
Este evident că Biden își dorește consolidarea relațiilor cu aceste țări, având în vedere provocările recente cu care se confruntă regiunea. Prin acest demers, administrația americană caută să asigure un climat de cooperare și încredere pe termen lung.
