CEDO Respinge Cererea lui Călin Georgescu privind Anularea Alegerilor Prezidențiale din România
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat o decizie definitvă joi, 6 martie, prin care a respins cererea lui Călin Georgescu de contestare a anulării alegerilor prezidențiale din România, programate pentru 8 decembrie 2024. Decizia a fost adoptată în unanimitate de către cei trei judecători implicați în caz, conform unui comunicat oficial al Curții.
Detalii ale Deciziei CEDO
Pe 21 ianuarie, CEDO a mai respins o solicitare a lui Georgescu prin care cerea suspendarea deciziei Curții Constituționale pentru a preveni anularea alegerilor, până la soluționarea cazului. În hotărârea pronunțată în cauza Călin Georgescu v. România (cererea nr. 37327/24), Curtea a declarat, de asemenea, cererea acestuia inadmisibilă.
Judecătorii CEDO au stabilit că președintele României nu este parte din „corpul legislativ” al țării, în ceea ce privește garanțiile oferite pentru alegeri libere. Curtea a reamintit că obligațiile impuse statelor prin articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului nu se aplică, în mod obișnuit, alegerilor pentru șeful de stat, cu excepția cazului în care acesta are atribuții care să-l considere parte a „corpului legislativ”. Această constatare nu a fost niciodată stabilită de Curte în cauze anterioare.
Argumentele CEDO
CEDO a subliniat că, având în vedere structura constituțională a României, nu există dovezi care să sugereze că atribuțiile președintelui ar face din acesta o parte integrantă a „corpului legislativ” al statului. Prin urmare, Curtea a respins cererea formulată în acest sens.
De asemenea, judecătorii au concluzionat că România nu are obligația de a răspunde la cererile formulate pe baza articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire și asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Contextul Cererii lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a depus plângerea la CEDO pe 16 decembrie 2024, contestând anularea alegerilor prezidențiale. Acesta a invocat articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, susținând că anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a fost bazată pe acuzații nefondate și a fost, de asemenea, nelegală și disproporționată. Georgescu a menționat și lipsa de transparență în procesul decizional al CCR privind anularea turului II al alegerilor.
Decizia CEDO privind cererea lui Călin Georgescu
La data de 21 ianuarie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât să respingă cererea de măsuri provizorii formulată de Călin Georgescu, care solicita suspendarea hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor. Georgescu a invocat articolele 10 (libertatea de exprimare) și 11 (libertatea de reunire și asociere) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, susținând că decizia a fost influențată politic de către „partidul la guvernare” și a afectat dreptul său de a participa la procesul democratic.
Observațiile Curții
În decizia sa, CEDO a reamintit că obligațiile statelor contractante prevăzute în articolul 3 din Protocolul nr. 1 se referă, în mod normal, la organizarea alegerilor pentru corpul legislativ, nefiind aplicabile în mod obișnuit alegerilor pentru funcția de șef de stat. Curtea a subliniat că nu a stabilit, în niciun caz anterior, că un șef de stat ar face parte din „corpul legislativ”. În plus, Curtea a menționat că, conform articolului 61 § 1 din Constituția României, Parlamentul este singura autoritate legislativă a țării.
CEDO a mai constatat că, deși președintele deține unele atribuții ce pot avea legătură cu corpul legislativ, acesta nu este parte integrantă a acestuia. Prerogativele președintelui, cum ar fi semnarea legilor adoptate de Parlament sau amânarea promulgării acestora, sunt considerate accesorii ale puterii legislative, fiind necesare pentru menținerea echilibrului inter-instituțional, caracteristic majorității democrațiilor europene. În lipsa unor dovezi care să confirme că președintele face parte din corpul legislativ, CEDO a respins această parte a cererii ca fiind incompatibilă cu dispozițiile Convenției.
Aspecte legate de drepturile politice
Referitor la articolele 6 și 13, CEDO a declarat că dreptul de a candida în alegeri este un drept politic care nu se încadrează în categoria „drepturilor și obligațiilor cu caracter civil” sau în deciziile referitoare la „acuzații în materie penală” stipulate în articolul 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil în cazul de față.
Știrea este în curs de actualizare.
