Declarația senatorului Wicker și a deputatului Rogers cu privire la retragerea forțelor din România
Senatorul american Roger Wicker, președinte al Comisiei pentru Forțe Armate din Senat, și deputatul Mike Rogers, președinte al Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților, și-au exprimat îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind retragerea brigăzii rotative a SUA din România. Aceștia consideră că decizia este necoordonată și contrazice strategia președintelui.
Îngrijorarea față de retragerea brigăzii
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului de revizuire a posturii forțelor, care ar putea conduce la retrageri suplimentare ale forțelor americane din Europa de Est”, se menționează în declarația celor doi congresmeni. Aceștia subliniază că, pe 19 martie, au declarat că nu vor accepta modificări semnificative ale structurii de luptă fără un proces riguros de coordonare inter-agenții și fără colaborarea cu Congresul.
Contextul politic actual
Declarația comună face referire și la afirmațiile președintelui Trump, care a subliniat că Statele Unite nu își vor retrage forțele din Europa, ci că acestea s-ar putea „mișca puțin”. Wicker și Rogers consideră că actualizarea posturii forțelor americane în Europa este necesară, mai ales în contextul noilor provocări cu care se confruntă NATO, dar această actualizare trebuie să fie bine coordonată.
Rolul României în securitatea NATO
Cei doi oficiali republicani remarcă importanța României ca aliat strategic, menționând investițiile semnificative pe care țara le-a realizat pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura necesară. România a alocat peste 2% din PIB pentru apărare în ultimii ani și s-a angajat să ajungă la 5% din PIB, demonstrând astfel angajamentul său față de securitatea NATO.
„Din 2016, România a găzduit un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, asumându-și riscuri politice, militare și economice semnificative”, subliniază cei doi congresmeni.
Impactul asupra securității regionale
Se face apel la faptul că reînarmarea europeană va necesita timp, iar retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO ar putea submina descurajarea și ar putea provoca noi agresiuni din partea Rusiei. „Această decizie transmite un semnal greșit Rusiei, chiar în momentul în care președintele Trump face presiuni pentru a-l determina pe Vladimir Putin să negocieze o pace durabilă în Ucraina”, afirmă Wicker și Rogers.
Consultarea Congresului
În final, cei doi oficiali își exprimă îngrijorarea că Congresul nu a fost consultat înainte de această decizie, având în vedere sprijinul bipartit și bicameral pentru o postură robustă a SUA în Europa.
Clarificări privind postura militară a SUA în Europa
Recent, în cadrul discuțiilor din Senat, s-a pus accent pe Legea de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2026. Aceasta legislație subliniază intenția Congresului de a asigura că nicio modificare a posturii militare a Statelor Unite în Europa nu va avea loc fără o revizuire detaliată.
Solicitări din partea Republicanilor
Republicanii au cerut lămuriri din partea Pentagonului cu privire la modul în care se preconizează că va fi atenuat impactul deciziilor recente asupra capacităților de descurajare și apărare ale NATO. De asemenea, aceștia au întrebat dacă au avut loc coordonări cu aliații pentru a reduce efectele acestor decizii.
Asigurări privind prezența militară în Europa
Republicanii solicită, de asemenea, garanții că cele două brigăzi blindate staționate în Polonia vor rămâne acolo. În plus, ei doresc asigurări că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotativă constantă în Polonia, statele baltice și România.
Declarații oficiale ale Pentagonului
Pentagonul a emis precizări referitoare la trupele americane staționate la Mihail Kogălniceanu, afirmând că acestea nu reprezintă o retragere din Europa, ci dimpotrivă, confirmând angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană.
Perspective asupra apărării Europei
Într-un context mai larg, s-a discutat despre cum ar putea Europa să se apere fără sprijinul direct al Statelor Unite. Astfel, s-au propus investiții de 250 de miliarde de euro anual și mobilizarea a 300.000 de soldați suplimentari pentru a întări capacitățile de apărare ale continentului.
