Ultima Oră
Analiză a Catedralei Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova: „Este o competiție de influență blândă”
Catedrala Națională din București: Un Nou Simbol al Ortodoxiei
La trei secole după ce Petru cel Mare a construit prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București se impune ca cea mai mare de acest tip din lume. Această realizare a fost analizată de publicația The Times, care a subliniat semnificația acestui nou simbol al ortodoxiei românești în contextul influenței pe care Rusia dorește să o exercite asupra lumii creștine.
Construită în 1712 pe o insulă din Golful Finlandei, Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost primul monument reprezentativ al noii capitale a lui Petru cel Mare. Proiectată de un arhitect italian, catedrala reflecta ambiția țarului de a crea un imperiu care să îmbine tradiția ortodoxă cu influențe occidentale.
Deschiderea Catedralei Naționale
Cu o istorie de aproape trei secole în spate, catedrala din Sankt Petersburg a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume, până acum. După o perioadă de 15 ani de construcție, Catedrala Națională a României a fost inaugurată pe 26 octombrie. Situată în centrul politic al Bucureștiului, în apropierea Ministerului Apărării și Palatului Parlamentului, catedrala se mândrește cu o cupolă aurită înaltă de 127 de metri, care se ridică deasupra orizontului orașului.
Experții consideră că această biserică reprezintă o manifestare a influenței soft a României și a tradiției sale ortodoxe, într-un moment în care Rusia caută să-și consolideze prezența spirituală în regiune. La ceremonia de deschidere au participat mii de pelerini, clerici și oficiali de rang înalt, subliniind importanța acestui eveniment.
Detalii Despre Catedrala Națională
Construcția catedralei a costat peste 300 de milioane de euro, fiind în mare parte finanțată din fonduri publice. Aceasta are capacitatea de a primi 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanada exterioară. Interiorul catedralei se remarcă prin cel mai mare iconostas din lume, cel mai mare clopot de biserică cu balans liber și o impresionantă colecție de mozaicuri, care își schimbă aspectul în funcție de iluminarea naturală.
Complexul catedralei include și săli de concert, precum și adăposturi nucleare, atrăgând astfel un număr mare de vizitatori. O hartă interactivă disponibilă pe site-ul Patriarhiei Române oferă informații în timp real despre timpul de așteptare pentru a intra, iar la aproape o săptămână de la deschidere, coada de acces era de cinci ore.
Reacții în Rusia
Ceremonia de inaugurare a catedralei a fost primită cu un oarecare cinism în Rusia, unde Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă nu au emis comentarii oficiale. Canalele de comunicare pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă. Agenția de stat TASS a raportat că oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost huiduiți în timpul evenimentului, fiind numiți „hoți” de către unii participanți.
Aceste tensiuni subliniază complexitatea relațiilor dintre România și Rusia, în contextul în care Rusia a fost acuzată de interferențe în alegerile prezidențiale din România de anul trecut.
Deschiderea Catedralei Naționale a României: Simbolism și Geopolitică
Recent, deschiderea Catedralei Naționale a României a fost considerată de către Laurențiu Plesca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, ca fiind un simbol important nu doar al credinței ortodoxe majoritare, ci și un gest cu o semnificație geopolitică semnificativă. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare dintre cele 17 biserici autonome din cadrul ortodoxiei răsăritene, numără peste 90 de milioane de membri la nivel mondial, în timp ce Biserica Ortodoxă Română are în jur de 19 milioane de enoriași.
Rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în Contextul Războiului din Ucraina
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a devenit un actor semnificativ în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea patriarhului Kirill, un susținător fervent al lui Putin, Biserica a fuzionat ortodoxia cu naționalismul, descriind regimul Putin ca un „miracol al lui Dumnezeu” și justificând conflictul din Ucraina ca o luptă împotriva „forțelor răului”.
Alternativa României la Influența Rusă
În acest context, deschiderea Catedralei Naționale se dorește a fi o alternativă pentru credincioșii din Republica Moldova, unde o parte semnificativă a populației s-a arătat deziluzionată de apropierea Bisericii Ortodoxe Ruse de Kremlin. Plesca a subliniat că acest eveniment reprezintă o „competitivitate de putere soft”, menționând că tot mai multe țări contestă influența Bisericii Ruse și politicile acestora.
Prezența Politică și Religioasă
Printre cei prezenți la ceremonia de inaugurare s-a aflat Maia Sandu, președinta Moldovei. În această țară profund religioasă, competiția dintre bisericile ortodoxe ruse și românești este acerbă. Aproximativ 86% dintre moldoveni aparțin Bisericii Ortodoxe Moldovenești, subordonată Patriarhiei Moscovei, dar Mitropolia Basarabiei, sub Biserica Ortodoxă Română, câștigă tot mai mult sprijin, în special în contextul dorinței de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.
Schimbările în Peisajul Religios Moldovenesc
Plesca a remarcat că, după invazia Ucrainei, influența Bisericii Ruse în Moldova a început să scadă. Mulți clerici aleg să se alăture Bisericii Române, abandonând Biserica Rusă din cauza narațiunilor promovate de aceasta. Această schimbare reflectă o distanțare treptată a populației față de Biserica Ortodoxă Rusă.
Campania de Dezinformare Rusă și Implicațiile Sale
Luna trecută, guvernul moldovean, împreună cu Uniunea Europeană, a condamnat o campanie de dezinformare din partea Rusiei, desfășurată înaintea alegerilor parlamentare din Moldova. Aceasta a inclus plăți către preoți ortodocși moldoveni pentru excursii la locuri sfinte ale Bisericii Ortodoxe Ruse, însoțite de carduri de debit încărcate.
Influența Bisericii în Alegerile din Moldova
Conform unei investigații realizate de Reuters, preoții din Moldova au fost solicitați să influențeze alegerile prin intermediul canalelor de comunicare Telegram. Aceștia au avertizat comunitățile despre riscurile integrării în Uniunea Europeană, conform declarațiilor lui Plesca.
Legătura Bisericii Ruse cu Politica Moldovenească
Plesca a subliniat că, pe parcursul întregii perioade electorale, Biserica Rusă din Moldova a fost percepută ca având legături strânse cu partidele politice pro-ruse și cu rețelele oligarhice. Această relație a generat un climat de neîncredere și tensiune în societatea moldovenească.
Deschiderea Catedralei Naționale: O Afirmare a Identității Naționale
În ciuda schimbărilor din dinamica puterii și a tensiunilor dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale are mai mult de-a face cu reafirmarea identității naționale române decât cu rivalitatea cu Moscova.
Mesajul Simbolic al Catedralei Naționale
Leustean a explicat că deschiderea acestei catedrale nu este o provocare pentru Moscova, ci o modalitate de a arăta realizările naționale. Locația sa, aproape de Ministerul Apărării și de Casa Poporului (parlamentul), este, de asemenea, semnificativă. Aceasta formează un triunghi simbolic care reflectă prioritățile actuale ale națiunii.
Încrederea în Instituții
Deși parlamentul nu se bucură de un nivel ridicat de încredere, biserica și armata rămân cele mai de încredere instituții ale țării. Leustean sugerează că, prin dimensiunile sale mai mari decât cele ale parlamentului, catedrala transmite un mesaj puternic: religiozitatea a depășit comunismul și viziunea de altădată asupra viitorului țării.


