Analiza strategiilor de război hibrid ale Rusiei
Recent, o analiză a strategiilor de război hibrid utilizate de Moscova a scos în evidență modul în care Rusia caută să genereze tensiuni în rândul țărilor pro-occidentale, având ca obiectiv destabilizarea politicii din vest, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. România este menționată în această analiză, subliniind impactul influenței rusești asupra Europei de Est.
Proteste în Georgia și alegeri în România
De la protestele masive din Georgia, care au durat 100 de zile și au fost cauzate de rezultatele contestate ale alegerilor, până la interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu în România și la reluarea alegerilor prezidențiale în luna mai, umbra influenței rusești este tot mai vizibilă. Experții subliniază că aceste evenimente fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului, menită să semene neîncredere și să influențeze alegerile în regiunile pe care le consideră parte a sferei sale de influență.
Strategii sofisticate și intervenții externe
Modelele de intervenție electorală observate în Georgia, România și Moldova evidențiază o realitate alarmantă pentru Europa: strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate. După mai bine de trei ani de conflict în Ucraina și eșecurile în Siria, slăbiciunile armatei ruse, odată considerate de temut, au fost expuse. Într-un articol recent, liderii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică tacticile de război hibrid, trecând de la acțiuni militare convenționale la destabilizarea democrațiilor de la interior.
Capturarea statului prin corupție
Conform expertului Batu Kutelia, fost ambasador georgian în SUA, Kremlinul utilizează o strategie care implică instalarea de oligarhi și guverne marionetă care să controleze națiunile prin corupție, în timp ce suprimă societatea civilă, presa independentă și opoziția politică. Rusia, pe de altă parte, neagă constant că ar interveni în alegerile altor state.
Contextul electoral din Georgia
În Georgia, victoria partidului populist Visul Georgian la alegerile parlamentare din noiembrie a generat proteste masive. Partidul, controlat de omul de afaceri Bidzina Ivanishvili, a evoluat de la o platformă pro-UE la una care se aliniază mai strâns cu Rusia, în ciuda dorinței majorității populației de a se integra mai mult în Uniunea Europeană. Observatorii internaționali au recunoscut că, deși alegerile au fost afectate de condiții inegale, cadrul juridic a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor.
Cazul Călin Georgescu în România
În România, Călin Georgescu, un ultranaționalist care nu era cunoscut pe scară largă, a reușit să obțină 23% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, contrar așteptărilor care preconizau un rezultat mult mai slab. Documente declasificate ale serviciilor secrete românești sugerează că Rusia a desfășurat o acțiune „hibridă” împotriva României, implicând atacuri cibernetice, dezinformare și exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice. În plus, campania mediatică a lui Georgescu ar fi fost coordonată de un actor de stat care a investit semnificativ în promovarea sa.
Campania electorală din România și Moldova: Impactul influenței externe
În contextul alegerilor prezidențiale din România, Curtea Constituțională a decis anularea rezultatelor primului tur desfășurat în decembrie. Ca urmare, biroul electoral român a invalidat candidatura lui Georgescu, invocând încălcarea legislației anti-extremism. Repetarea acestor alegeri este programată pentru luna mai.
Într-o mișcare separată, guvernul român a decis expulzarea a doi diplomați ruși, în urma unor acuzații de interferență în procesul electoral. Aceste acțiuni subliniază tensiunile existente și eforturile externe de influențare a alegerilor.
Situația electorală din Moldova
În Moldova, președintele în exercițiu, Maia Sandu, a obținut realegerea cu un avans de aproape 20%. De asemenea, un referendum privind integrarea în Uniunea Europeană a fost aprobat cu o marjă foarte strânsă, de aproximativ 1%. Conform estimărilor oficiale, Moscova a investit aproximativ 100 de milioane de dolari pentru a influența rezultatele alegerilor și referendului din 2024.
Ilan Șor, un oligarh moldovean aflat în exil la Moscova, a orchestrat aceste operațiuni cu sprijinul Kremlinului, transferând fonduri în conturile moldovenilor sub forma unor „pensii bonus”, pentru a-i determina să voteze împotriva integrării în UE. În plus, autoritățile au raportat o campanie extinsă de dezinformare, care a alimentat anxietăți legate de un posibil conflict militar și a promovat mituri false despre Bruxelles.
Strategiile Moscovei în războiul hibrid
Rusia a adoptat tot mai mult strategii de război hibrid, în special după ce s-au înregistrat multiple încercări de influențare a alegerilor americane din 2016. Acum, momentul este considerat favorabil pentru Moscova, având în vedere ascensiunea populiștilor de dreapta și politica izolaționistă a administrației americane. Aceste condiții facilitează intervenția externă, adâncind diviziunile interne.
Expertul Laura Jasper, analist strategic la un centru de studii din Haga, subliniază că Rusia își urmărește obiectivele prin exploatarea rupturilor sociale și prin semănarea neîncrederii în instituțiile democratice, atât în țările din Uniunea Europeană, cât și în cele post-sovietice.
În timp ce în UE, campaniile de dezinformare nu creează povești noi, ci amplifică diviziunile existente, în statele post-sovietice se pune accent pe subminarea încrederii în democrație. Deși autoritățile europene și mass-media sunt conștiente de amenințările dezinformării, Jasper avertizează că aceste probleme nu pot fi rezolvate cu măsuri reactive luate cu doar două săptămâni înainte de alegeri.
În concluzie, chiar dacă se implementează noi inițiative, cum ar fi cadrul FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference), multe dintre ele lipsesc de transparență și nu recunosc pe deplin existența dezinformării ca o problemă sistemică.
Renașterea libertății de exprimare pe platformele sociale
În prezent, libertatea de exprimare pe rețelele sociale, cum ar fi X și Facebook, a cunoscut o „renaștere” care aduce atât oportunități, cât și provocări. Această evoluție a complicat eforturile de a crea un front unit în lupta împotriva dezinformării și a campaniilor de influență externă. Jasper descrie această situație ca fiind „o sabie cu două tăișuri”.
Provocările legislației și contramăsurilor
Există un consens că libertatea de exprimare este un drept fundamental ce trebuie protejat. Totuși, utilizarea greșită a acestui drept de către mulți indivizi complică semnificativ formularea de legislații și măsuri de contracarare eficiente din partea guvernelor. Această ambivalență subliniază dificultățile întâmpinate în abordarea problemelor legate de dezinformare.
Construirea unei societăți mai rezistente
Pentru a crea o societate mai rezistentă, este esențial ca oamenii să devină critici în ceea ce privește sursele de informație pe care le consumă. Aceștia trebuie să analizeze cu atenție ceea ce văd și aleg să împărtășească, contribuind astfel la un mediu informațional mai sănătos.
