Menținerea dobânzii-cheie de către BNR
În cadrul ședinței desfășurate pe 12 noiembrie, Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda inflației care continuă să se situeze aproape de 10%. Această hotărâre a fost anticipată de analiști, iar expertul financiar Claudiu Trandafir a subliniat că măsura protejează atât debitorii, cât și economia națională.
„O majorare a dobânzii ar fi condus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică. BNR a reușit astfel să evite o recesiune total nejustificată”, a declarat Trandafir.
Impactul dobânzii de politică monetară
Dobânda de politică monetară constituie principalul instrument prin care BNR influențează costurile creditelor și nivelul inflației. Creșterea dobânzii-cheie face ca împrumuturile să devină mai costisitoare, determinând atât persoanele fizice, cât și firmele să se împrumute mai puțin, ceea ce contribuie la temperarea inflației. Pe de altă parte, o scădere a acesteia face creditul mai accesibil, stimulând astfel consumul și economia.
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum și păstrarea actualelor niveluri ale dobânzilor la facilitățile permanente: 7,5% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,5% pe an pentru facilitatea de depozit. De asemenea, BNR a menținut ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Aceasta reprezintă a opta ședință de politică monetară din 2025 în care banca centrală nu a modificat dobânda-cheie, după ce în 2024 au avut loc doar două reduceri, de la 7% la 6,5%.
Inflația și contextul economic
Conform datelor BNR, rata anuală a inflației a crescut la 9,88% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu 5,66% în iunie, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică și a majorării cotelor de TVA și accizelor. Deși în luna octombrie inflația a scăzut ușor la 9,76%, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate. Rata inflației CORE2 ajustată, care măsoară evoluția prețurilor de consum fără a include componentele foarte volatile sau influențate de decizii administrative, a rămas constantă la 8,1%.
Perspectiva expertului financiar
Claudiu Trandafir consideră că decizia BNR este una echilibrată și necesară în contextul economic actual. „Menținerea dobânzii-cheie protejează debitorii, deoarece o majorare ar fi dus la creșterea costului creditării printr-o creștere indirectă a ROBOR-ului și IRCC-ului. De asemenea, ar fi afectat costul datoriei guvernamentale, având astfel efecte negative asupra întregii economii”, a explicat expertul.
Trandafir a adăugat că BNR a acționat pentru a preveni un șoc economic, afirmând că o creștere a dobânzii ar fi încetinit activitatea economică și, în opinia sa, ar fi putut conduce la o recesiune nejustificată. În ceea ce privește viitorul, el estimează că dobânzile fixe vor rămâne stabile, iar IRCC-ul ar putea scădea sub 6%.
Prognoze financiare pentru 2026
Așteptările actuale indică faptul că dobânzile fixe vor rămâne constante, fiind influențate în principal de comisioanele de interchange bancar. În următoarele luni, se preconizează o scădere a IRCC-ului, care actualmente se află la 6,02%, iar anul viitor ar putea coborî sub 6%.
Un expert în domeniu subliniază că nivelul actual al dobânzilor, care este inferior ratei inflației, sugerează că în economie există lichiditate, ceea ce susține consumul. „Atâta timp cât în România dobânzile sunt sub indicele inflaționist, înseamnă că există lichiditate. Consumul este sprijinit de credite, iar continuarea acestuia este esențială pentru economia generală”, a explicat expertul.
Preferințele românilor în investiții
În contextul actual, românii optează pentru obligațiunile de stat, considerându-le o opțiune sigură și avantajoasă din punct de vedere fiscal. „Investiția în obligațiunile emise de stat rămâne cea mai bună alegere. Venitul obținut este net și neimpozabil, iar interesul pentru aceste instrumente financiare este foarte mare. Există lichiditate semnificativă în piață, ceea ce confirmă că românii au resurse financiare disponibile”, a adăugat expertul.
Totuși, el avertizează că inflația continuă să afecteze economiile individuale, spunând: „Inflația este un mic hoț care reduce puterea de cumpărare. Aceasta ne va influența pe toți și va avea un impact negativ asupra economiilor noastre. Cel mai bine este să investim și să facem banii să genereze profit, în loc să-i păstrăm nefolosiți, deoarece astfel își pierd valoarea.”
Estimări privind inflația în 2026
Conform prognozelor BNR, rata inflației este așteptată să scadă treptat în următoarele trei trimestre, dar va rămâne peste intervalul țintă până în 2027. O corecție mai semnificativă este anticipată în trimestrul al treilea din 2026, atunci când efectele liberalizării prețurilor și creșterea impozitelor vor începe să se estompeze.
Expertul mai consideră că BNR ar putea reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului viitor, dacă inflația va continua să scadă și deficitul bugetar va fi menținut sub control. „Dacă guvernul reușește să se alinieze obiectivelor de deficit, este posibil ca situația să evolueze favorabil. Altfel, ne putem confrunta cu o scădere a puterii de cumpărare, iar inflația va rămâne constantă, ceea ce nu este benefic pentru economie”, a concluzionat expertul.
