Agențiile de informații europene colaborează pentru o structură comună de spionaj
Agențiile de informații din Europa își propun să dezvolte o structură comună de spionaj, în contextul agresiunii crescânde din partea Rusiei și al neîncrederii în actuala administrație americană. Fostul președinte finlandez, Sauli Niinistö, a cerut anul trecut Uniunii Europene să înființeze un „serviciu de cooperare în domeniul informațiilor la nivel european”, într-un raport elaborat la solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Recent, Politico a raportat că Bruxelles-ul își consolidează treptat propria comunitate de informații, în timp ce statele membre colaborează pentru a îmbunătăți cooperarea. În ultimele luni, mai multe capitale europene au integrat oficiali din serviciile de informații în birourile lor de reprezentare de la Bruxelles, iar unitatea internă de informații a Uniunii Europene a început să furnizeze informații oficialilor de rang înalt.
Motivațiile pentru colaborare
Motivul principal pentru o cooperare mai strânsă este lipsa de încredere în administrația lui Donald Trump, conform unor oficiali din domeniul informațiilor și securității. Colaborarea dintre agențiile de spionaj europene a crescut semnificativ după ce administrația americană a suspendat schimbul de informații militare cu Kievul în martie anul trecut. În această lumină, serviciile de informații europene au început să analizeze cu mai multă atenție modul în care împărtășesc informațiile cu omologii americani.
Unii oficiali își exprimă temerile că forumurile transatlantice, cum ar fi NATO, ar putea deveni mai puțin fiabile pentru schimbul de informații, iar alții se îngrijorează că accentuarea autonomiei europene ar putea slăbi și mai mult relațiile cu Statele Unite.
Problemele de încredere în cadrul UE
Țările membre ale Uniunii Europene au avut dificultăți în a crea parteneriate solide pentru schimbul de informații din mai multe motive. O sursă din domeniul informațiilor a declarat că, deși cooperarea între țările UE este acum „la cel mai înalt nivel din istoria modernă”, agențiile continuă să acționeze în principal în favoarea propriilor guverne naționale. Principalele agenții de informații din Europa de Vest nu văd avantajul schimbului de informații sensibile cu toate țările UE, temându-se de posibilele riscuri de securitate.
Recent, s-a descoperit că oficiali ai serviciilor de informații din Ungaria, deghizați în diplomați, au încercat să se infiltreze în instituțiile UE în timpul mandatului lui Olivér Várhelyi ca ambasador al Ungariei, cu scopul de a plasa aliați ai prim-ministrului Viktor Orbán în poziții cheie. Această situație a determinat agențiile de spionaj de top să se concentreze pe colaborarea cu grupuri restrânse de țări de încredere. De exemplu, Țările de Jos își propun să îmbunătățească cooperarea cu alte servicii de informații europene, inclusiv cele din Polonia, țările nordice, Marea Britanie, Franța și Germania.
În ciuda acestor progrese, Niinistö a declarat recent că o agenție de informații a UE cu drepturi depline rămâne „o chestiune de viitor”. El a subliniat importanța încrederii în procesul de cooperare, afirmând că „fără încredere, nu putem coopera prea mult”.
