Analiză ISW: Succesul lui George Simion ar avantaja Kremlinul

Avertismentul Institutului pentru Studiul Războiului privind alegerile prezidențiale din România

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a emis un avertisment în legătură cu primul tur al alegerilor prezidențiale din România, subliniind că o posibilă victorie a lui George Simion ar putea facilita Kremlinului atingerea obiectivelor sale în contextul conflictului din Ucraina. Această analiză scoate în evidență efectele pe care le-ar putea avea alegerea unui candidat de extremă dreapta.

Rezultatele primului tur al alegerilor

George Simion, liderul partidului ultranaționalist Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai. În confruntarea din turul al doilea, el se va întâlni cu Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, care a strâns 20,99% din sufragii. Nicușor Dan a fondat Uniunea Salvă România (USR), un partid reformist, care pledează pentru creșterea cheltuielilor în domeniul apărării și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Pe locul al treilea s-a situat Crin Antonescu, cu 20,07% din voturi, beneficiind de sprijinul coaliției majoritare din Parlament, formată din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

Declarațiile candidaților

Antonescu a afirmat că va continua să susțină Ucraina „din punct de vedere logistic și politic”, însă s-a arătat împotriva desfășurării de forțe românești de menținere a păcii în Ucraina. În contrast, Simion a cerut încetarea ajutoarelor românești pentru Ucraina, ceea ce ar putea alinia poziția României cu interesele Kremlinului.

Contextul electoral și interferențele externe

Într-un context electoral tumultuos, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, în urma unor documente declasificate care indicau interferența Rusiei în procesul electoral. Aceste documente au evidențiat campanii extinse pe platforme de socializare, inclusiv TikTok. În martie 2025, TikTok a anunțat că a eliminat peste 27.000 de conturi false care promovau AUR și a instituit măsuri suplimentare pentru a asigura integritatea alegerilor viitoare.

Atacuri cibernetice și securitate națională

În timpul primului tur al alegerilor din 4 mai, România a fost ținta unor atacuri cibernetice asociate indirect cu Rusia. Aceste atacuri subliniază vulnerabilitățile în fața influenței externe și necesitatea consolidării securității naționale în contextul electoral actual.

Atacuri Cibernetice în Ziua Alegerilor din România

Pe 4 mai, Direcția Națională de Securitate Cibernetică a României a anunțat că grupul de hackeri pro-ruși NoName057(16) a desfășurat atacuri DDoS împotriva mai multor site-uri importante în ziua alegerilor. Printre acestea se numără site-urile oficiale ale Guvernului României, Curții Constituționale, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe și Senatului, precum și site-urile de campanie ale candidaților la președinție, inclusiv Crin Antonescu, Nicușor Dan, John Ion Banu-Muscel și Silviu Predoiu.

NoName057 a revendicat responsabilitatea atacurilor pe canalul său Telegram, menționând că „Simion, care se prezintă ca un susținător al [președintelui rus] Vladimir Putin, este considerat favorit” și că grupul nu va rămâne pasiv. Acest grup a mai desfășurat atacuri similare împotriva aeroporturilor din Canada și a site-urilor băncilor din diverse state europene ca reacție la sprijinul acestora pentru Ucraina.

Acțiuni Hibride și Amenințări Cibernetice

NoName057 a vizat, de asemenea, site-urile din Moldova în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale și referendumului din octombrie 2024, invocând guvernul moldovean pe care îl consideră „rusofob”. În documentele declasificate din decembrie 2024, Serviciul de Informații Externe al României (SIE) a declarat că Rusia a desfășurat acțiuni hibride „agresive”, inclusiv atacuri cibernetice, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă din România a fost ținta a peste 85.000 de atacuri cibernetice menite să compromită accesul la bazele de date ale site-ului său, cu evaluări potrivit cărora atacurile proveneau din partea unui actor statal cu resurse considerabile.

Implicarea lui Simion și Riscurile pentru Ucraina

Alegerea lui Simion ca președinte ar putea susține obiectivele Kremlinului de a diminua ajutorul occidental destinat Ucrainei, în contextul în care aceasta continuă să se apere împotriva invaziei rusești. Simion a declarat în martie 2025 că nu va oferi ajutor militar sau financiar Ucrainei, dacă va fi ales. Kremlinul a solicitat țărilor occidentale să oprească livrările de ajutoare militare către Ucraina în cazul unui armistițiu pe termen lung, posibil pentru a stabili condiții favorabile pentru Rusia.

România a susținut constant Ucraina în fața invaziei rusești, inclusiv prin furnizarea unui sistem de apărare aeriană Patriot și formarea piloților F-16. De asemenea, în iulie 2024, România a semnat un acord bilateral de securitate cu Ucraina sub conducerea fostului președinte Klaus Iohannis. Legea privind donarea sistemului Patriot României către Ucraina și planurile de instruire a soldaților ucraineni în România au fost aprobate de majoritatea membrilor parlamentului român.

Posibila suspendare a ajutorului românesc pentru Ucraina sub administrația lui Simion ar putea avea un impact semnificativ asupra capacității Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii rusești, atât în prezent, cât și în viitor. Simion a exprimat anterior opinii care reflectă narațiunile Kremlinului în ceea ce privește integritatea teritorială a Ucrainei și Moldovei.

Declarațiile Controversate ale Liderului Român

Recent, liderul român Simion a solicitat restabilirea României „în granițele sale naturale”, incluzând revendicarea unor teritorii din vestul Ucrainei. Într-un interviu acordat publicației The Telegraph în martie 2025, el a amenințat că va denunța tratatul de cooperare în domeniul apărării dintre România și Marea Britanie. Acest tratat permite armatei române să antreneze forțele ucrainene în Marea Britanie și cuprinde un comitet mixt dedicat coordonării sprijinului oferit Ucrainei, cu condiția ca Ucraina să respecte drepturile vorbitorilor de limbă română din țară.

Restricții de Intrare în Ucraina și Moldova

Din cauza „activităților sale sistematice antiucrainene”, Simion are interdicție de a intra în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că afirmațiile sale au ca scop discreditarea țării și negarea legitimității frontierelor sale, precum și a drepturilor minorității române. De asemenea, Moldova i-a interzis accesul, având în vedere că Simion a descris anterior această țară ca un „stat artificial” și a pledat pentru unificarea moldovenească-română.

Declarații Ambigue și Acuzații de Legături cu Rusia

Financial Times a raportat că Simion a afirmat în martie 2025 că nu va discuta despre anexarea teritoriilor, distanțându-se astfel de declarațiile anterioare. Aceste poziții sunt similare cu justificările Kremlinului pentru invazia Ucrainei, care susține că trebuie să protejeze minoritățile vorbitoare de limbă rusă. Oficialii din Moldova și România l-au acuzat pe Simion de legături cu serviciile secrete ruse, însă nu au prezentat dovezi concrete în acest sens. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a afirmat că Simion ar avea conexiuni cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), iar Ioan Chirtes, președintele Comisiei parlamentare mixte de control al SRI, a susținut că Simion s-a întâlnit cu ofițeri ai GRU.

Sprijin pentru NATO și Prezența Militară Americană

Deși se confruntă cu controverse, Simion pare să susțină continuarea participării României în NATO, în special în fața amenințărilor viitoare din partea Rusiei. NATO dezvoltă ceea ce va fi cea mai mare bază a sa în România, lângă Marea Neagră, iar Simion s-a exprimat în favoarea menținerii trupelor americane pe teritoriul românesc, avertizând că o retragere a acestora ar putea fi „periculoasă”.

Simion subliniază importanța NATO și a securității României

Într-o declarație recentă, Simion a evidențiat faptul că România se află într-un „mare pericol” fără sprijinul NATO condus de SUA și a susținut apelurile președintelui american Donald Trump către țările europene de a investi mai mult în capacitățile lor de apărare. El a afirmat că majoritatea românilor sunt susținători ai NATO și Uniunii Europene, subliniind că acest aspect nu este negociabil.

Amenințările Rusiei pentru Europa

Simion a declarat pentru o publicație internațională că „Rusia lui Putin” reprezintă una dintre cele mai semnificative amenințări pentru Europa, inclusiv pentru România, statele baltice și Polonia. El a solicitat „noi garanții de securitate” pentru România, menționând că acestea ar trebui să fie valabile pe o perioadă de 30-50 de ani pentru a preveni încălcarea tratatelor internaționale de către Rusia. De asemenea, Simion susține sancțiunile impuse Rusiei ca un mijloc de protecție împotriva agresiunilor viitoare.

Sprijin pentru Călin Georgescu

Simion și-a reafirmat sprijinul pentru Călin Georgescu, candidatul ultranaționalist prorus care a surprins prin câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2024, alegeri care au fost ulterior anulate. Georgescu a exprimat, în mod deschis, opinii critice la adresa Ucrainei, NATO și Uniunii Europene. Cu toate că viziunile lui Simion privind sprijinul României pentru NATO și prezența militară americană diferă semnificativ de cele ale lui Georgescu, el l-a sprijinit pe acesta în al doilea tur de scrutin.

Posibilitatea unei numiri în funcția de prim-ministru

Simion a sugerat recent că ar lua în considerare numirea lui Georgescu în funcția de prim-ministru, în cazul în care ar deveni președinte și dacă Georgescu ar dori această poziție. El a afirmat că Georgescu „este dorit de români” și că cetățenii „au votat pentru el”. Rămâne de văzut dacă o nouă coaliție ar putea aproba o astfel de numire în viitor.