România în căutarea sprijinului american după atacurile lui JD Vance
Vicepreședintele american JD Vance a criticat România pentru anularea alegerilor prezidențiale, iar oficialii de la București au demarat eforturi pentru a recâștiga încrederea administrației de la Casa Albă, conform unor surse citate de Bloomberg. Dragoș Sprînceană, cunoscut ca „emisarul lui Ciolacu”, a subliniat că „lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a pus România în această situație”.
Campania de convingere a oficialilor români
Consilierii premierului Marcel Ciolacu au inițiat o campanie discretă pentru a-i convinge pe Donald Trump și echipa sa că Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta a cărui candidatură a fost blocată de instanțe, nu reprezintă un aliat de încredere. După interdicția impusă lui Georgescu de a candida în alegerile reprogramate pentru luna mai, oficialii români se arată atât precauți, cât și optimiști în privința succesului acestor demersuri.
Importanța relației cu Washingtonul
Recâștigarea încrederii Statelor Unite este esențială pentru România, țară NATO cu cea mai lungă graniță terestră din Europa cu Ucraina. Bucureștiul depinde de sprijinul american, având mii de trupe staționate la o bază militară la Marea Neagră și investiții substanțiale în contracte de apărare, inclusiv pentru avioane F-35 și sisteme antirachetă.
Îmbunătățirea comunicării cu administrația americană
În încercarea de a repara relația, oficialii români au căutat să deschidă mai multe canale de comunicare cu o administrație americană care a devenit cunoscută pentru dificultățile în stabilirea contactelor cu aliații. Sprînceană, un antreprenor controversat și singurul român din clubul de la Mar-a-Lago, a fost solicitat să ajute în prezentarea situației României celor mai apropiați colaboratori ai lui Trump și să faciliteze întâlniri cu oficiali guvernamentali din București.
Reacția administrației americane
În continuare, situația din interiorul administrației americane rămâne imprevizibilă. Deși nici Trump, nici vicepreședintele său nu au comentat recent despre alegerile din România, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, a afirmat că Casa Albă „continuă să analizeze situația” și este „profund tulburată” de evenimentele care au dus la anularea rezultatelor primului tur al votului prezidențial. Această decizie a provocat cea mai gravă criză politică din România de la căderea comunismului în 1989, cu proteste masive în capitală.
Ulterior, lui Georgescu i s-a interzis să candideze din cauza legăturilor sale controversate, ceea ce a amplificat tensiunile în cadrul politic românesc.
Criza politică în România: Războiul între liderii de extremă-dreapta
În ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, România continuă să mențină relații comerciale cu Rusia. În prezent, liderul extrem de contestat, Georgescu, se confruntă cu șase acuzații penale, iar investigațiile legate de campania sa electorală sunt în desfășurare. Cu Georgescu marginalizat, George Simion, un alt lider de extremă-dreapta, a preluat conducerea în cursa electorală, evidențiind astfel starea de spirit anti-sistem care persistă în politica românească.
Candidaturile emergente și reacțiile politice
Un sondaj de opinie din 17 martie a indicat că Simion ar câștiga primul tur de scrutin, însă ar pierde în fața primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, în turul doi. De asemenea, Victor Ponta, fostul premier social-democrat, a intrat în competiție cu o campanie inspirată de sloganul „Make Romania Great Again”. Aceste mișcări au surprins oficialii români, mai ales după ce vicepreședintele american JD Vance a criticat public anularea scrutinului în cadrul unei conferințe de securitate la München, în februarie.
Presiunea din partea administrației americane
Vance a susținut că decizia de anulare s-a bazat pe informații insuficiente, iar Casa Albă a exercitat presiuni asupra autorităților române pentru a permite candidatul Georgescu să participe la reluarea scrutinului programată pentru 4 și 18 mai. În acest context, premierul Ciolacu a apelat la influenți membri ai diasporei românești din Statele Unite pentru a susține România.
Implicarea diasporei și controversa Sprînceană
Sprînceană, un antreprenor imobiliar care a emigrat în SUA, a fost ales să joace un rol important în această misiune. Cu o înclinație pentru stilul de viață extravagant, inclusiv costume de firmă și mașini de lux, Sprînceană a atras atenția pe rețelele sociale prin postări alături de echipa lui Trump. Totuși, el nu s-a sfiit să critice judecătorii federali care l-au contestat pe Trump și a ridiculizat lideri europeni, inclusiv pe președintele francez Emmanuel Macron.
Poziția controversată asupra Ucrainei
Recent, Sprînceană a stârnit controverse atunci când a sugerat că România ar trebui să ignore poziția pro-Ucraina și că aceasta s-ar putea schimba după alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, el a fost de acord să ajute autoritățile române să convingă cercurile de dreapta din SUA că Georgescu nu este candidatul pro-Trump cum s-a pretins anterior.
Îndoielile lui Georgescu și reacțiile autorităților
Georgescu a manifestat îndoieli cu privire la acreditările președintelui american și a caracterizat tentativa de asasinat asupra lui Trump drept o „cascadorie de PR”. În acest climat tensionat, oficialii români sunt determinați să asigure că aceste detalii ajung la cunoștința vicepreședintelui Vance, iar Sprînceană a declarat: „Premierul este primul care a decis să deschidă această cale. Sunt onorat să pot ajuta”.
