Amânarea sesizărilor privind legea pensiilor private
Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru data de 12 noiembrie analizarea sesizărilor formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de partidul AUR, referitoare la legea ce reglementează plata pensiilor private. Criticile aduse de aceste entități vizează restricționarea drepturilor de proprietate privată ale contribuabililor în cadrul piloanelor II și III de pensii.
Potrivit noii reglementări adoptate de Parlament la mijlocul lunii octombrie, românii vor avea posibilitatea de a retrage inițial doar o treime din sumele acumulate în cadrul Pilonului II, care este un pilon obligatoriu administrat privat. Excepție fac bolnavii de cancer, care pot solicita întreaga sumă într-o singură retragere. De asemenea, persoanele care dispun de un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare vor putea, de asemenea, să primească toată suma într-o plată unică.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Judecătorii de la ÎCCJ, reuniti în cadrul Secțiilor Unite, au adoptat în unanimitate decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la mai multe aspecte care ar putea fi neconstituționale. Aceștia subliniază că cetățenii au dreptul la o legislație clară, previzibilă și stabilă în ceea ce privește drepturile lor la pensie. De asemenea, magistrații consideră că este în interesul societății ca această lege să fie evaluată de Curtea Constituțională înainte de a fi promulgată, pentru a corecta eventualele neconformități înainte de a afecta un număr mare de oameni.
Judecătorii au ajuns la concluzia că prevederile legii nu respectă standardele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, precum și principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor asociate cu actul normativ adoptat.
Reacția AUR
Partidul AUR a formulat, de asemenea, o sesizare către Curtea Constituțională, acuzând guvernul de subminarea pensiilor românilor din pilonul II și III. AUR susține că, dacă ar fi fost un proiect legislativ care să servească cu adevărat interesele contribuabililor, parlamentarii ar fi votat în favoarea acestuia. În opinia formațiunii, actuala inițiativă legislativă reprezintă o tentativă de a compromite fondurile muncite ale contribuabililor, beneficiile revenind în principal administratorilor fondurilor, care vor câștiga comisioane substanțiale, și statului, care va avea astfel un suport pentru un sistem economic constant îndatorat.
