Impresia unei societăți divizate
Episodul recent cu Călin Georgescu a relevat o țară marcată de diviziuni, reflectând o mentalitate de tipul „ei versus noi”, care a culminat chiar în violențe pe străzi. Tensiunile resimțite sunt rezultatul unei „dihonii întreținute ani de zile”, afirmă sociologul Gelu Duminică, care subliniază și măsurile necesare pentru a corecta această situație.
Agitația procesului electoral 2024-2025
Campania electorală a generat o stare de nervozitate și conflict în societate, evidențiind o separare clară între votanți. Opiniile împărțite au dus nu la dezbateri constructive, ci la violențe. Fiecare subiect delicat din spațiul public a scos la iveală incapacitatea noastră de a construi un dialog, subliniind lipsa de investiții în educația cetățenilor și în încurajarea unei societăți active. În ciuda acestor provocări, sociologul Duminică remarcă diversitatea României așa cum este în 2025.
Lipsa unei culturi a dialogului
Din păcate, respectul a fost mereu absent, deoarece nu am dezvoltat o cultură a dialogului. Parafrazându-l pe Rațiu din 1990, „o să mă bat până la ultima picătură de sânge să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”, este evident că nu am înțeles esența democrației. În schimb, ne-am impus unii altora ideile, influențați de educația primită acasă. Este esențial să conștientizăm unde ne aflăm, dacă dorim să facem schimbări, și să recunoaștem că modul în care am construit societatea ne-a adus într-o perioadă istorică favorabilă, dar și extrem de volatilă. Ceea ce am câștigat cu eforturi considerabile poate fi pierdut rapid din cauza lipsei de accent pe sustenabilitate, gândire critică și educație de calitate, printre altele.
Necesitatea gândirii critice
Duminică indică faptul că un motiv pentru care promisiunile politicienilor nu sunt contestate este tocmai absența gândirii critice. Sociologul subliniază că societatea a fost mereu divizată, „cel puțin din 1990 încoace”, iar subiectele de diviziune s-au schimbat, acum centrate pe liderii politici susținuți. Istoric, am fost divizați, având diverse motive de conflict, fie ele corecte sau nu. Principiul „divide et impera” funcționează eficient într-o populație lipsită de gândire critică, iar noi nu am cultivat această capacitate. De exemplu, în școală, cei care aveau opinii diferite de cele ale profesorului erau adesea percepuți ca răuvoitori. Acest aspect derivă din faptul că nu am încurajat elevii să își exprime opiniile argumentate și să analizeze critic, preferând comentariile standardizate.
Importanța Gândirii Critice în Educație
În contextul formării adulților, se ridică întrebarea: ce se va întâmpla cu aceștia dacă nu dezvoltă gândirea critică? Fără această abilitate esențială, individul se va limita la a accepta informații fără a le analiza, devenind, în cel mai bun caz, un simplu receptor, similar unui tonomat. Gândirea critică este o competență care trebuie cultivată încă din copilărie, pentru a asigura o societate capabilă să gândească și să acționeze rațional.
Tensiuni Sociale și Polarizare
Societatea contemporană a fost martora unei serii de conflicte și tensiuni, fie între tradiționaliști și netradiționaliști, fie între diverse grupuri etnice. Aceste tensiuni au fost amplificate de evenimentele recente, cum ar fi pandemia și fricile generate de conflicte internaționale, precum războiul. Sociologul Gelu Duminică evidențiază că toate acestea au fost catalizate de incertitudinile globale și de polarizarea opiniei publice.
Rolul Politicienilor în Reconcilierea Societății
Pentru a construi o societate sănătoasă, caracterizată prin solidaritate, este esențial să ne concentrăm pe educație și participare civică. Politicienii au responsabilitatea de a asculta cetățenii și de a le oferi un spațiu în care nemulțumirile să poată fi exprimate constructiv. Regula de aur, menționată și în Biblie, ne învață să tratăm pe ceilalți așa cum ne dorim să fim tratați. Aceasta ar trebui să fie baza interacțiunilor noastre sociale.
Construirea Mecanismelor de Solidaritate
Este crucial să investim în educație și în întărirea sectorului civic pentru a crea un climat de încredere și solidaritate. Nu există o soluție magică, ci este necesar să ne concentrăm pe dezvoltarea unor mecanisme care să permită o comunicare eficientă și o mai bună înțelegere între cetățeni. Lipsa de credibilitate a fost un factor determinant în perpetuarea tensiunilor sociale, iar politicienii trebuie să redevină reprezentanți autentici ai poporului, nu doar lideri autoritari.
Implicarea Cetățenilor în Procesul Democratic
Este important ca cetățenii să rămână activi și implicați, nu doar în timpul alegerilor, ci și în viața democratică de zi cu zi. Democrația nu se limitează la vot; ea necesită o participare continuă și angajată. În ultimele decenii, s-a observat o tendință de a vota fără a urmări efectele acțiunilor politicienilor, ceea ce subminează procesul democratic. Astfel, educația civică și implicarea activă a cetățenilor sunt esențiale pentru o democrație funcțională.
Reflecții asupra îmbunătățirii societății
Într-o discuție recentă, sociologul a subliniat importanța evoluției sociale și a întrebărilor fundamentale legate de responsabilitatea comunității. ”Ce am realizat noi pentru a promova o generație mai bună?” a fost întrebarea centrală care a suscitat o analiză profundă.
El a argumentat că, pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării personale și sociale, este esențial să ne concentrăm pe acțiuni concrete care să sprijine formarea unor indivizi mai competenți și mai empatici. Această abordare implică nu doar educația formală, ci și cultivarea valorilor morale și etice în rândul tinerilor.
În concluzie, sociologul a subliniat că schimbarea pozitivă nu poate fi realizată fără un efort comun și o implicare activă în comunitate, îndemnând astfel la o reflecție asupra contribuțiilor fiecăruia dintre noi la binele colectiv.
