Ce s-a întâmplat cu marea salvare a sistemului sanitar românesc: spitalele realizate prin PNRR

Spitalele Noi din România: Întârzieri și Provocări în Sistemul Sanitar

Planificate ca soluția ideală pentru sistemul sanitar românesc, cele 24 de spitale noi prevăzute în cadrul PNRR au ajuns să fie doar 19, dintre care doar 13 au șanse să fie finalizate la timp, până la sfârșitul anului viitor. În prezent, România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru a obține o prelungire a finanțării, având în vedere că, în lipsa acestora, va trebui să aloce fonduri din bugetul de stat pentru a finaliza lucrările. Totuși, există riscuri semnificative ca statul să nu dispună de resursele necesare pentru a încheia aceste proiecte.

Deși țara ar fi avut la dispoziție 2,7 miliarde de euro, întârzierile s-au acumulat din cauza problemelor tradiționale românești, cum ar fi anularea licitațiilor, birocrația excesivă și neglijența. Situația spitalelor care ar fi trebuit să fie construite este dezvăluită în cel mai recent episod al seriei „Pacient în România”.

Starea Spitalului din Lugoj

Peste doi ani de la semnarea contractului de finanțare pentru un nou spital în Lugoj, proiectul rămâne blocat, iar actualul spital îmbătrânește. Managerul spitalului din Lugoj, dr. Cătălin Bălan, a subliniat că adresabilitatea a scăzut semnificativ din cauza condițiilor precare, de la 11.000 de externări la doar 8.500. Pacienții aleg să se trateze în spitale care oferă condiții mai bune, iar spitalul din Lugoj rămâne o opțiune doar pentru cei fără alternative.

Medicii, care își doresc să ofere îngrijiri de calitate, fac tot posibilul pentru a asigura un tratament decent pacienților. Dr. Dănuț Cliciovan, medic șef ATI, a menționat că, deși visul unui spital nou este îndepărtat, activitatea se desfășoară în aceleași condiții dificile. Dr. Erwin Floroni, șef secție chirurgie, a adăugat că actuala structură nu poate fi reorganizată pentru a răspunde standardelor actuale.

Blocaje și Rezilierea Contractului

Contractul de finanțare pentru noul spital este în proces de reziliere, iar fostul primar al Lugojului a indicat că blocajul este cauzat de o firmă din Turcia care a participat la licitație cu documente false. Claudiu Buciu, fost primar, a declarat că evaluarea a relevat că firma respectivă a pretins că a construit un spital în baza militară, dar informația s-a dovedit a fi falsă. Anularea licitației a dus la o stagnare de un an și jumătate din cauza acestor nereguli, iar cazul este acum investigat de Parchetul European.

Între timp, actualul primar a prelungit contractul de finanțare până anul viitor, dar cu riscul că lucrările nu vor putea fi finalizate în termenul impus de PNRR, ceea ce ar necesita continuarea proiectului cu fonduri din bugetul local. Primarul Călin Dobra a subliniat că ar exista un risc major de a pierde finanțarea și că asigurarea a 150 de milioane de euro din bugetul local ar genera o datorie pe termen lung, afectând grav activitatea primăriei.

Viitorul Spitalului din Timișoara

Pe lista orașelor care ar urma să beneficieze de spitale noi se află și Timișoara, însă provocările întâmpinate în alte localități ridică semne de întrebare asupra implementării eficiente a acestor proiecte sanitare.

Spitale noi prin PNRR în Timișoara

Timișoara se află printre orașele vizate să beneficieze de spitale noi prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La Institutul Regional Oncologic, care este subordonat Ministerului Sănătății, autoritățile intenționează să demoleze o parte din clădirea existentă și să construiască un nou spital pe această fundație.

Conform unei declarații a Ministerului Sănătății, lucrările de construcție ar trebui să înceapă în luna aprilie. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Timiș au precizat că proiectarea și execuția lucrărilor vor fi realizate de Compania Națională de Investiții (CNI) și se estimează că acestea vor dura aproximativ 42 de luni, adică 3 ani și jumătate.

Necesitatea unui institut oncologic

Medicii subliniază că un institut oncologic este o necesitate urgentă pentru regiunea de vest a României. Dr. Șerban Negru, medic oncolog, a menționat că cele patru județe din această zonă, care reprezintă circa 10% din populația țării, au cea mai mare incidență a cancerului.

Proiectele spitalelor prin PNRR

În total, România ar trebui să aibă 24 de spitale și clădiri anexă construite prin PNRR, cu termen de finalizare stabilit pentru sfârșitul anului viitor. Până în prezent, doar 3 dintre ele au avansat cu lucrări realizate în proporție de peste 70%, printre care se numără și spitalul județean din Bistrița.

Dr. Laura Nat, director medical, a declarat că beneficiul major al acestui spital constă în faptul că pacienții vor putea să își rezolve problemele medicale local, fără a mai fi necesară deplasarea la Târgu Mureș pentru intervenții de cardiologie.

Gabriel Lazany, primarul Bistriței, a explicat că avantajul orașului său a fost finalizarea procedurii de finanțare și demararea rapidă a lucrărilor, datorită unui constructor dedicat care a putut gestiona proiectul.

Stadiul lucrărilor la spitale

Ministerul Sănătății a raportat că 9 spitale au lucrări realizate sub 50%, unul este completat pe jumătate, iar pentru 4 spitale încă nu au început lucrările. În plus, 6 dintre spitale nu vor mai fi construite, iar doar 3 au depășit 70% din stadiul de execuție. Deși inițial erau planificate 24 de spitale, ministerul și-a asumat acum responsabilitatea pentru 19 dintre acestea: 13 ar putea fi finalizate la termen, iar pentru 6 se discută despre prelungirea finanțării.

Negocieri cu Comisia Europeană

Alexandru Rogobete, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, a menționat că Guvernul României face eforturi în prezent pentru a renegocia cu Comisia Europeană, astfel încât să se utilizeze cât mai multe fonduri din PNRR pentru spitale. Operaționalizarea acestora ar putea fi realizată din alte surse de finanțare.

Provocările întâmpinate

Ministrul Sănătății a evitat să ofere detalii suplimentare pe acest subiect. Alexandru Rogobete a subliniat că procesul de licitație publică a fost o provocare majoră, fiind supus contestărilor, chiar și din partea celor care nu au participat la licitație.

Gabriel Lazany a explicat că spitalele vor fi împărțite în două categorii: cele care vor fi complet operaționalizate cu fonduri din PNRR și cele în care se va folosi cât mai mult din aceste fonduri pentru construcție, iar dotările vor fi realizate cu fonduri de la Banca Europeană de Investiții. În cazul în care aceste sume nu vor fi suficiente, finanțarea pentru finalizarea noilor spitale va fi preluată de bugetul de stat.

Definiția Statului

Statul reprezintă o entitate politică și juridică, având un teritoriu delimitat, o populație stabilă și un sistem de guvernare. Această entitate este caracterizată prin suveranitate, având capacitatea de a-și exercita autoritatea fără intervenții externe.

Componența Statului

Un stat este format din trei elemente esențiale: populația, teritoriul și autoritatea. Populația se referă la cetățenii și locuitorii săi, teritoriul reprezintă zona geografică în care se exercită puterea, iar autoritatea se referă la instituțiile care conduc și reglează viața socială, economică și politică.

Tipuri de State

Există diverse tipuri de state, fiecare cu propriul sistem de guvernare. Printre acestea se numără statele democratice, unde cetățenii au drepturi și libertăți garantate, și statele autoritare, în care puterea este concentrată în mâinile unui grup restrâns sau ale unei singure persoane.

Rolul Statului în Societate

Statul joacă un rol crucial în organizarea și funcționarea societății. Acesta reglementează relațiile dintre cetățeni, asigură ordine publică și securitate, protejează drepturile fundamentale și furnizează servicii esențiale, cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura.

Interacțiunea cu Alte State

Statul își desfășoară activitatea nu doar în interiorul granițelor sale, ci și în relație cu alte state. Aceste interacțiuni pot include tratate, alianțe, comerț și cooperare internațională, dar pot genera și conflicte sau tensiuni politice.

Concluzie

În concluzie, statul este o entitate complexă, cu un rol fundamental în organizarea societății. Înțelegerea acestuia este esențială pentru a aprecia funcționarea sistemelor politice și sociale din întreaga lume.