Senatul dezbate un proiect de lege controversat pentru șoferii depistați cu substanțe interzise
Azi, Senatul analizează și votează, în calitate de primă cameră sesizată, un proiect de lege care a stârnit critici din partea a zeci de mii de cetățeni și experți. Proiectul prevede ca șoferii depistați la volan cu substanțe interzise în sânge să fie sancționați cu închisoare de la 1 la 5 ani. Un expert a tras un semnal de alarmă, afirmând că „vor fi pedepsiți oameni nevinovați” dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, a declarat că logica și argumentele raționale nu sunt luate în considerare în procesul decizional al parlamentarilor. „Este mai rentabil politic să aperi șoferii nevinovați și pacienții decât să creezi o lege care să afecteze orice român”, a subliniat el.
Modificări în Codul Penal și reacții sociale
În prezent, Codul Penal prevede sancțiuni pentru „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare între 1 și 5 ani. Această reglementare a generat o dezbatere amplă în societate, ajungând chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). La începutul acestui an, ÎCCJ a decis că este necesară expertiza medico-legală pentru a determina dacă un șofer se află sub influența drogurilor atunci când este oprit în trafic.
Cu toate acestea, parlamentarii PSD și PNL, printre care se numără Alina Gorghiu și Robert Cazanciuc, au propus un nou proiect de lege care va elimina termenul „sub influența” din Codul Penal. Aceasta înseamnă că un șofer va fi pedepsit dacă în sângele său se găsesc substanțe interzise, fără a se lua în considerare circumstanțele specifice.
Implicarea medicamentelor prescrise și posibilele abuzuri
Vlad Zaha a subliniat că România va deveni „singura țară” care pedepsește „absența sau prezența în sânge a substanțelor interzise, fără nicio altă măsurătoare”. În urma dezbaterilor din comisii, s-a adoptat un amendament care stipulează că nu vor exista pedepse în cazul în care prezența substanțelor psihoactive în sânge este cauzată de administrarea anterioară a medicamentelor prescrise. Totuși, Zaha consideră că acest amendament este „nefolositor” și mai degrabă o manevră pentru a atrage atenția, având în vedere că unele medicamente, precum Nurofen Forte, care conține codeină, nu necesită prescripție medicală și pot duce la dosare penale.
Mai mult, Zaha avertizează că va fi dificil de dovedit dacă persoanele cu prescripție medicală au respectat indicațiile medicului. Acest lucru ar putea crea o situație în care consumul de medicamente controlate devine o practică comună, generând riscuri suplimentare în trafic.
Proiectul de Lege privind substanțele psihoactive în dezbatere
Ministerul Sănătății are la dispoziție un an pentru a crea o listă de substanțe psihoactive și a implementa măsuri care să permită eliberarea medicamentelor ce conțin aceste substanțe doar pe baza unei prescripții medicale. Această inițiativă legislativă va fi discutată și votată luni în plenul Senatului, urmând să fie supusă ulterior aprobării Comisiei Deputaților, care are rol decizional în acest proces.
Dacă proiectul este adoptat în forma actuală, va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Critici și reacții adverse
Proiectul a stârnit numeroase critici din partea experților și a societății civile. Până în prezent, 86.000 de cetățeni au semnat o petiție prin care solicită social-democraților și liberalilor să retragă inițiativa legislativă și să păstreze Legea în forma sa actuală. Potrivit criminologului Vlad Zaha, chiar și persoanele care au renunțat la consumul de substanțe ilegale ar putea avea rezultate pozitive la teste, chiar și la o lună după ce s-au oprit. Aceasta ridică probleme legate de drepturile individuale, având în vedere că acești consumatori nu reprezintă un pericol pe drumuri.
Avisuri negative din partea comisiilor
Proiectul de lege a primit avize negative din partea mai multor comisii, inclusiv Comisia pentru muncă, Comisia pentru drepturile omului și Consiliul Superior al Magistraturii. CSM a subliniat că, în contextul regimului rutier, abordarea propusă ar putea să nu califice fapta conducătorului unui vehicul sub influența medicamentelor menționate drept infracțiune în toate situațiile.
