CSM sesizează CNA și CNCD în urma declarațiilor viceprimarului Timișoarei
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat intentia de a sesiza Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu afirmațiile viceprimarului municipiului Timișoara, Ruben Lațcău. Acesta a declarat public că „se practică șantajul în scară mare, mai ales în Justiție”, sugerând că judecătoarele sunt victime ale șantajului din partea interlopilor.
CSM consideră că declarațiile lui Lațcău depășesc limitele libertății de exprimare, afectând independența judecătorilor și subminând încrederea publicului în sistemul judiciar. Într-un comunicat de presă emis joi, CSM a precizat că, în urma analizei afirmațiilor viceprimarului, s-au constatat acuzații grave și nefondate la adresa unor magistrați femei, legate de o cauză aflată în continuare pe rol, nesoluționată definitiv.
Reacția CSM față de afirmațiile viceprimarului
În cadrul ședinței din data de 13 noiembrie 2025, Secția pentru judecători a CSM a admis cererea judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara, stabilind că afirmațiile viceprimarului încalcă independența și imparțialitatea judecătorilor, afectând reputația profesională a acestora. CSM a subliniat că astfel de comentarii sunt inadmisibile într-un stat de drept și contravin principiului egalității de gen.
„Aceste declarații au ca scop afectarea demnității judecătoarelor și crearea unei atmosfere degradante și umilitoare. Judecătorii și procurorii își îndeplinesc atribuțiile exclusiv pe baza legii și a probelor, iar evaluarea activității lor trebuie să se bazeze pe criterii obiective”, a transmis CSM.
Impactul declarațiilor asupra sistemului judiciar
CSM a subliniat gravitatea și efectul discriminatoriu al declarațiilor lui Lațcău, motiv pentru care a decis să sesizeze CNA și CNCD pentru analiza acestor aspecte și aplicarea sancțiunilor legale. Consiliul a avertizat că declarațiile viceprimarului contribuie la un climat de ostilitate față de magistrați, o stare alimentată de mediul politic și mass-media pe parcursul întregului an.
„Acest tip de declarații nu pot fi considerate simple opinii personale și, având în vedere atitudinea socială îngrijorătoare față de magistrați, nu fac decât să amplifice reacții periculoase, generând instabilitate și divizare în societate”, a concluzionat CSM.
Într-un interviu publicat pe o platformă online, Ruben Lațcău a criticat funcționarea unei părți a sistemului judiciar, afirmând că „se practică șantajul în scară mare, mai ales în Justiție”, și a menționat existența unei culturi de loverboys care ar interacționa cu judecătoare din România.
Fenomenul corupției în rândul judecătorilor din România
Recent, o discuție a adus în atenție un fenomen alarmant în sistemul judiciar din România, care implică judecătoare ce se întâlnesc cu indivizi din lumea interlopă. Această practică, cunoscută sub numele de metodă loverboy, sugerează o corupție sistemică în rândul magistraților.
Ruben Lațcău, în cadrul unui podcast moderat de Cristian Ghinea, a subliniat faptul că aceste judecătoare devin victime ale șantajului, permițând astfel ca deciziile lor să fie influențate de interlopi sau persoane din diferite medii. Această situație îngrijorătoare ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului judiciar din țară.
Petiții și apeluri pentru reformă
În contextul acestor dezvăluiri, o petiție semnată de 45.000 de persoane a fost inițiată pentru a solicita revocarea șefei CSM, Elena Costache. Argumentele aduse în sprijinul acestei solicitări includ acuzații de acțiuni de intimidare și alte abuzuri în sistemul judiciar.
De asemenea, a fost lansată o scrisoare deschisă către magistrați, care subliniază că principiul independenței nu ar trebui să implice interdicții în discuțiile despre justiție. Această inițiativă are rolul de a încuraja transparența și responsabilitatea în rândul celor care administrează justiția.
Concluzie
Fenomenul corupției în rândul judecătorilor este un subiect de maximă importanță pentru societatea românească. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri decisive pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar și a asigura un climat de justiție corect și echitabil.
