Cum este reflectată în presa internațională candidatura la președinția României: Primarul, jurnalista, actrița, fostul preot, fostul spion

Provocările alegerilor prezidențiale din România

Un posibil succes al unui candidat de extremă dreapta în alegerile din luna mai ar putea genera dificultăți suplimentare pentru instituțiile de la Bruxelles și ar putea determina Bucureștiul să se alinieze mai strâns cu mișcarea „Make America Great Again” promovată de fostul președinte american Donald Trump. Aceasta este analiza realizată de Politico, care oferă o prezentare generală a celor 11 candidați implicați în cursa electorală repetată din România.

Contextul alegerilor

România se pregătește pentru o a doua rundă electorală în vederea alegerii unui nou președinte, după ce Curtea Constituțională a invalidat alegerile anterioare. Pe fondul acestei situații, îngrijorările au crescut în legătură cu faptul că Călin Georgescu, care a obținut cel mai bun rezultat în primul tur, a beneficiat de finanțare nedeclarată pentru campania sa și de promovare online ce ar putea fi asociată cu o operațiune de influență din partea Rusiei. Aceste aspecte au determinat repetarea alegerilor într-o țară cu 19 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene și a NATO, vecină cu Ucraina, și care atrage atenția atât de la Bruxelles, cât și de la Washington.

Restricțiile impuse candidaților

Călin Georgescu este unul dintre candidații care au fost interziși de autoritățile române să participe la alegerile din luna mai, din cauza nerespectării regulilor în scrutinul anterior. Alți candidați au fost respinși pentru că nu au reușit să strângă cele 200.000 de semnături necesare sau din alte motive tehnice. De asemenea, europarlamentara de extremă dreapta Diana Șoșoacă a fost exclusă din cursă, pe baza unei decizii anterioare a Curții Constituționale, din cauza riscurilor pe care le-ar putea aduce pentru statutul României în UE și NATO.

Întrebarea crucială

O întrebare importantă în acest context este dacă vreunul dintre candidații rămași va reuși să atragă voturile lui Georgescu, mai mulți dintre ei încercând să facă acest lucru. Cei 11 candidați rămași includ persoane din diverse domenii, cum ar fi un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și primarul unui oraș important.

Prezentarea candidaților

Nicușor Dan, primarul – Nicușor Dan este un candidat independent și primar al Bucureștiului din 2020. Matematician de profesie, el a trecut la activism și politică la sfârșitul anilor 1990, după ce a revenit din Paris, unde a obținut diploma de doctor. Activitatea sa s-a concentrat pe combaterea „mafiei imobiliare” și pe protejarea spațiilor verzi și a siturilor de patrimoniu din București. În 2015, a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, care ulterior a evoluat în Uniunea Salvați România (USR), extinzându-și influența de la nivel local la cel național. În 2017, Dan a demisionat din USR, după un conflict legat de poziția partidului față de căsătoriile între persoane de același sex.

Crin Antonescu, candidatul establishmentului – Crin Antonescu este candidatul susținut de principalele partide din România: social-democrații (PSD), național-liberalii (PNL) și partidul minorității maghiare (UDMR). Fost lider al PNL, Antonescu este recunoscut în special pentru mandatul său anterior, având o influență semnificativă în politica românească.

Contextul Politic din România

România traversează o perioadă electorală marcată de candidaturi diverse la funcția de președinte, iar printre aceștia se numără personalități cunoscute din peisajul politic autohton.

Crin Antonescu

Crin Antonescu a fost președinte interimar acum 12 ani, după suspendarea lui Traian Băsescu de către Parlamentul României. Eforturile de destituire a lui Băsescu nu au avut succes, ceea ce a afectat imaginea lui Antonescu. În ultimul deceniu, acesta nu a mai ocupat nicio funcție politică.

Victor Ponta

Victor Ponta a exercitat funcția de prim-ministru din partea Partidului Social Democrat între 2012 și 2015. Demisia sa a venit în urma protestelor generate de tragedia din clubul Colectiv, soldată cu 64 de decese. După această experiență, Ponta a fondat un nou partid, însă nu a reușit să își consolideze influența. Deși a fost investigat pentru acuzații de corupție, a fost achitat în 2018. Acum, Ponta își încearcă norocul ca independent, încercând să câștige voturile simpatizanților săi.

Elena Lasconi

Elena Lasconi, fostă jurnalistă, este candidata partidului Uniunea Salvați România la funcția de președinte. Ea a obținut locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale, urmând să concureze cu Victor Georgescu în turul doi, înainte de intervenția autorităților. A intrat în politică în 2020, când a câștigat funcția de primar al orașului Câmpulung Muscel. La 52 de ani, Lasconi are o carieră îndelungată în jurnalism.

George Simion

George Simion este liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea partid ca mărime din Parlamentul României, și reprezintă extrema dreaptă în competiția electorală. A obținut candidatura după retragerea Anamariei Gavrilă, cu care convenise să se retragă în cazul în care amândoi erau aprobați de autoritățile electorale. La 38 de ani, Simion a militat pentru unirea Republicii Moldova cu România, fiind de mai multe ori interzis să intre în Moldova și Ucraina din cauza activităților sale considerate problematice de către autoritățile acestor țări.

Lavinia Șandru

Lavinia Șandru a fost membră a Parlamentului României între 2004 și 2008. Jurnalistă și actriță, a fost implicată în diverse partide, inclusiv în Partidul Democrat. În prezent, este parte a Partidului Social Liberal Umanist, o reînnviere a unui partid fondat de Dan Voiculescu, un controversat mogul media. Șandru este cunoscută și pentru căsătoria sa anterioară cu Darius Vâlcov, fost ministru de finanțe condamnat pentru corupție. Cei doi s-au despărțit în 2016.

Cristian Terheș

Cristian Terheș este membru al Parlamentului European din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru control bugetar. Fost preot, el a stârnit controverse cu declarațiile sale, denunțând femeile transgender în termeni jignitori. De asemenea, a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului măsurile de lockdown impuse în primăvara anului 2020.

Contestații legale și candidaturi surprinzătoare în România

Recent, instanța din România a respins un caz care a contestat măsurile guvernamentale implementate ca reacție la pandemia de Covid-19. Contestatorul s-a opus restricțiilor impuse asupra accesului în spațiile publice pentru cei care nu erau vaccinați împotriva virusului, solicitând totodată demisia președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din cauza înțelegerilor cu compania farmaceutică Pfizer pentru achiziția vaccinurilor.

Silviu Predoiu: fost spion și candidat politic

Silviu Predoiu, un general român și ofițer de informații cu o carieră îndelungată, a fost director interimar al serviciului de informații externe al României în mai multe rânduri. Candidatura sa este sprijinită de Liga Acțiunii Naționale, un partid de centru-dreapta. Predoiu a fost angajat în cadrul Securității, poliția secretă din perioada comunistă, dar arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din România indică faptul că nu a încălcat drepturile fundamentale ale nimănui. Conform legislației, persoanele care au comis abuzuri nu au dreptul de a candida la funcții publice.

John Ion Banu: inginer și susținător al dreptului de a purta arme

John Ion Banu este un inginer mecanic care a emigrat în Statele Unite în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană. Într-un interviu din 2017, Banu a declarat că l-a votat pe Donald Trump datorită promisiunilor de securitate la frontieră. De asemenea, a exprimat intenția de a introduce pedeapsa cu moartea în România pentru corupție și crime, susținând dreptul românilor de a deține arme. „Am cinci arme acasă, în Florida”, a afirmat el. Cu toate acestea, Biroul Electoral Central a validat candidatura sa, dar a informat procurorii că suspectează falsificarea unor semnături depuse în sprijinul candidaturii.

Daniel Funeriu: expert în educație și chimie

Daniel Funeriu, fost ministru al educației și membru al Parlamentului European, deține un doctorat în chimie și a lucrat în diverse țări, inclusiv Franța, Statele Unite, Japonia și Germania. Acesta își propune să contribuie la dezvoltarea educației în România.

Sebastian Popescu: veterinar și antreprenor media

Sebastian Popescu, medic veterinar și fondator al două site-uri de știri, a înființat Partidul Noua Românie. Popescu candidează cu scopul de a reforma sistemul de sănătate din România, de a îmbunătăți educația și de a promova o dezvoltare economică sustenabilă. Similar altor candidați, Biroul Electoral a validat candidatura sa, însă a alertat procurorii cu privire la posibile falsificări ale semnăturilor colectate pentru susținerea acesteia.