Curtea Constituțională analizează sesizările privind legea dronelor
Pe 27 martie, Curtea Constituțională va examina sesizările formulate de SOS România, susținute de AUR și POT, referitoare la legislația care permite Armatei Române să doboare dronele care pătrund în spațiul aerian al țării, atât în timp de pace, cât și în ceea ce privește desfășurarea misiunilor militare pe teritoriul național. Aceste partide contestă legalitatea legii, susținând că aceasta ar putea subordona armata voinței altor state, în detrimentul voinței poporului român.
Argumentele de neconstituționalitate
Conform celor trei partide, legea care reglementează acțiunile Armatei în cazul dronelor contravine Constituției, în special prevederilor care definesc rolul Președintelui României și al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT). Articolul 8 din Constituție afirmă clar că forțele armate sunt subordonate voinței poporului român pentru a garanta suveranitatea, independența, unitatea statului și integritatea teritorială a țării. De asemenea, armata contribuie la apărarea colectivă în cadrul alianțelor militare și participă la acțiuni de menținere a păcii în conformitate cu legile și tratatele internaționale.
În sesizarea depusă, SOS, AUR și POT subliniază că, prin modificările aduse, armata română ar putea să nu mai fie subordonată voinței cetățenilor români, ci voinței altor națiuni, în special ale celor care conduc forțele militare aliate. Aceștia fac referire și la articolul 118 alineatul 4 din Constituție, care interzice desfășurarea de activități militare sau paramilitare în afara autorității statale românești.
Critica asupra implicațiilor legii
Legea dronelor, contestată la Curtea Constituțională, specifică faptul că structurile și mijloacele specializate ale NATO, împreună cu cele ale statelor membre, vor avea dreptul să efectueze misiuni pe teritoriul României, ceea ce contravine articolului 118 alineatul 4 din Constituție, conform argumentelor prezentate de AUR, SOS și POT. Aceștia afirmă că structurile Armatei Române nu pot fi subordonate acestor entități externe, deoarece acest lucru ar putea duce la subminarea capacității de apărare a statului român și la o eventuală ocupație militară străină.
În concluzie, sesizarea adusă de cele trei partide la Curtea Constituțională subliniază necesitatea de a respecta suveranitatea națională a României, conform prevederilor constituționale, și pune în discuție legitimitatea modificărilor legislative recente privind desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace.
Sesizare la CCR privind reglementările militare
Partidele SOS, AUR și POT au înaintat o sesizare către Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu o nouă lege care reglementează desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare. Aceste formațiuni susțin că există deja reglementări în legislația română, referindu-se la Legea 291/2007, care reglementează intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, actualizată la 9 iulie 2015.
Cadru legislativ existent
Legea nr. 121/2011 stabilește condițiile în care forțele armate ale României pot participa la misiuni și operațiuni în afara teritoriului național. De asemenea, Legea nr. 122/2011 reglementează regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și forțele armate străine pe teritoriul României, inclusiv condițiile de deținere, port și utilizare a acestora.
Argumentele partidelor
Formațiunile politice menționate consideră că adoptarea unor noi acte normative nu servește interesului public și nu este necesară, având în vedere legislația existentă. Ele subliniază că există o suprapunere de reglementări, care ar putea crea confuzie și dificultăți în aplicarea legii. Aceasta ar putea conduce la un caracter deficitar și imprevizibil al legislației în domeniu, încălcând astfel principiul previzibilității și calității legii, aspecte fundamentale în jurisprudența Curții Constituționale a României.
Prevederile legii contestate
Conform noilor reglementări, transferul de autoritate și exercitarea de misiuni militare ar putea fi realizate de comandați ai forțelor armate aliate sau alte autorități militare străine. Totodată, funcțiile publice civile sau militare ar putea fi exercitate de persoane cu cetățenie română, care ar trebui să respecte obligația de fidelitate față de țară, depunând jurământul prevăzut de lege.
Poziția partidelor față de noile legi
Partidele SOS, AUR și POT contestă aceste reglementări, afirmând că ele contravin prevederilor constituționale care impun condiția cetățeniei și obligația de fidelitate. Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, în mod decisional, proiectul de lege privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României, precum și inițiativele legislative referitoare la controlul utilizării spațiului aerian și desfășurarea pe timp de pace a operațiunilor militare. Aceste formațiuni nu au fost de acord cu adoptarea acestor legi, invocând încălcarea principiului suveranității.
