Frauda organizată în domeniul științei: o problemă în creștere
Frauda organizată pe scară largă se infiltrează discret în publicațiile științifice, avansând mai repede decât cercetarea legitimă, conform unui nou studiu. Mult timp, aceste situații au fost considerate cazuri izolate de comportament necorespunzător al unor cercetători, însă investigațiile recente demonstrează existența unui sistem extins și coordonat. Acesta include intermediari, jurnale online frauduloase care mimează reviste academice legitime și „fabrici de articole” care produc studii false în scopul obținerii de profit.
Pierderea încrederii în știință
Autorii studiului, realizat de Universitatea Northwestern, avertizează că amploarea acestei probleme amenință să submineze încrederea publicului în știință, dacă nu se iau măsuri imediate. Aceștia au realizat o analiză detaliată a datelor și au inclus studii de caz pentru a arăta modul în care funcționează aceste rețele frauduloase și de ce este atât de dificil să fie oprite. „Știința trebuie să se auto-reglementeze mai bine pentru a-și păstra integritatea”, afirmă Luís A. N. Amaral, autorul principal al studiului. „Dacă nu conștientizăm publicul asupra acestei probleme, comportamentele tot mai grave vor deveni norma. La un moment dat, va fi prea târziu, iar literatura științifică va fi complet compromisă.”
De la abateri individuale la criminalitate organizată
Frauda în știință este adesea prezentată ca povestea unui cercetător lipsit de etică care manipulează date sau plagiază lucrări. Totuși, echipa lui Amaral a descoperit o rețea mult mai organizată, formată din grupuri globale care colaborează sistematic pentru a influența procesul de publicare. „Aceste rețele funcționează ca organizații criminale, acționând împreună pentru a falsifica procesul științific”, a declarat Amaral. „În aceste activități sunt implicate milioane de dolari.”
Analiza echipei s-a bazat pe platforme mari de date, cum ar fi Web of Science, Scopus și PubMed, precum și pe listele de jurnale eliminate din indexare din motive etice sau de calitate. De asemenea, au studiat înregistrările articolelor retrase, duplicările de imagini și metadatele, inclusiv numele editorilor și datele de depunere a articolelor.
Afacerea științei false
Datele au evidențiat rolul central al „fabricilor de articole”, care produc lucrări științifice false pentru clienții plătitori. Aceste operațiuni pot fabrica informații, plagia conținuturi sau folosi imagini manipulate, iar unele afirmații sunt fizic imposibile. „Din ce în ce mai mulți cercetători sunt atrași în aceste fabrici de articole”, a spus Amaral. „Ei pot cumpăra articole, dar și citări, reușind astfel să pară oameni de știință cu o reputație solidă, deși nu au realizat cercetări proprii.”
Conform lui Reese Richardson, primul autor al studiului, aceste afaceri funcționează pe diverse modele, dar au un obiectiv comun: vânzarea prestigiului. „Adesea, se vând locuri de autor pentru sute sau chiar mii de dolari”, a precizat el. „Cineva poate plăti mai mult pentru a fi primul autor sau mai puțin pentru a fi al patrulea autor. De asemenea, există posibilitatea de a plăti pentru ca lucrările să fie acceptate automat într-o revistă printr-un proces fals de evaluare.”
Detectarea Fraudelor în Publicațiile Științifice
Un sistem inovator a fost dezvoltat pentru a identifica produsele fabricate de diverse fabrici de articole științifice, incluzând scanarea pentru erori suspecte, precum identificarea greșită a instrumentelor de laborator. Această metodă a reușit deja să evidențieze articole discutabile care au fost acceptate în reviste de prestigiu.
Întreaga Rețea a Fraudelor
În cadrul unei anchete recente, au fost descoperiți brokeri care facilitează conexiunile între toate părțile implicate în procesul de fraudă: autori fantomă, cercetători plătitori, reviste care acceptă publicarea și chiar editori complice. Amaral a subliniat importanța găsirii unei structuri adecvate pentru a publica articolele: „Trebuie să găsești pe cineva care să scrie articolul și să identifici persoanele dispuse să plătească pentru a avea statutul de autori”.
Deturnarea Revistelor
În unele cazuri, actorii frauduloși ocolesc complet revistele legitime, preluând identitatea unor publicații care nu mai sunt active. Această tactică, cunoscută sub numele de deturnare de reviste, le conferă o aparență de credibilitate. Richardson a relatat despre situația revistei HIV Nursing, care a fost odată parte a unei organizații profesionale de asistență medicală din Marea Britanie. După ce a încetat să publice, domeniul său online a fost achiziționat de o altă organizație, care a început să publice mii de articole irelevante pentru domeniul medical, toate indexate în Scopus.
Impactul IA Generativă
Cercetătorii subliniază faptul că problema fraudei în cercetare se va agrava odată cu ascensiunea inteligenței artificiale generative, capabilă să producă texte și date false, dar convingătoare, într-un mod de amploare. Richardson a avertizat: „Dacă nu suntem pregătiți să facem față fraudei care are deja loc, atunci cu siguranță nu suntem pregătiți să gestionăm ceea ce IA generativă poate aduce în literatura științifică”.
Protejarea Credibilității Științifice
Pentru a proteja credibilitatea științei de cercetările false, autorii studiului recomandă o supraveghere editorială mai strictă, utilizarea unor instrumente mai eficiente pentru detectarea lucrărilor fabricate și o investigație mai amănunțită a rețelelor care facilitează frauda. De asemenea, se solicită reformarea stimulentelor care determină cercetătorii să plătească pentru publicații. Amaral a exprimat regretul său, afirmând: „Acest studiu este probabil cel mai deprimant proiect la care am participat în întreaga mea viață. Este dureros să vezi cum unii aleg calea frauduloasă în detrimentul științei”.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
