Avertismentul Președintelui Consiliului Fiscal despre situația economică a României
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenția asupra faptului că România trăiește de ani de zile „mult peste posibilități” și că este necesară o „corecție dureroasă”. Această declarație vine în contextul în care JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, a prognozat o posibilă devalorizare a leului cuprinsă între 3% și 20%. Estimările indică faptul că deficitul bugetar al României ar putea atinge 8,7% din PIB până în 2025, ceea ce ar plasa țara pe primul loc în Uniunea Europeană în această privință și ar exercita o presiune suplimentară asupra leului.
Imposibilitatea reducerii drastice a personalului din administrație
Dăianu a declarat la Digi24 că redresarea economică nu poate fi realizată exclusiv prin diminuarea cheltuielilor bugetare și că nu este fezabil să se concedieze 500.000 de angajați din sectorul public. Deși devalorizarea leului a încetinit datorită eforturilor Băncii Naționale a României de a controla fluctuațiile, Dăianu subliniază că tensiunile economice persistă. El a menționat că, de ani de zile, se discută despre o presiune insurmontabilă asupra bugetului public, care nu poate fi ignorată, iar deficitele mari trebuie corectate.
Provocările viitoare și incertitudinea economică
„În 2024, cetățenii și mediul de afaceri se întreabă, pe bună dreptate, cum va fi realizată această corecție, care nu poate fi altfel decât dureroasă”, a afirmat Dăianu. El a explicat că corecția nu înseamnă primirea de beneficii, ci reducerea deficitului, ceea ce va conduce inevitabil la scăderea veniturilor populației și a încasărilor companiilor. Ciclul electoral prelungit a amplificat aceste temeri, iar mediul internațional deteriorat complică și mai mult misiunea guvernanților de a efectua ajustările necesare.
Atrăgerea atenției asupra apartenenței la UE și NATO
Dăianu a discutat și despre perspectivele economice ale candidaților la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan și George Simion, subliniind că amândoi au reafirmat atașamentul României față de Uniunea Europeană și NATO. „Este esențial să rămânem ancorați în aceste organizații, care au asigurat securitatea și dezvoltarea economiei libere în România, în ciuda nemulțumirilor existente în rândul cetățenilor”, a declarat el.
Progresele economice și riscurile de izolare
Dăianu a subliniat importanța menținerii legăturilor cu Uniunea Europeană, evidențiind exemplele țărilor din vecinătate care doresc cu disperare să adere la UE. De asemenea, a menționat progresele economice ale României, subliniind că venitul mediu pe cap de locuitor se apropie de 80% din media Uniunii, deși există discrepanțe semnificative între cetățeni și regiunile țării. În concluzie, el a avertizat că, în lipsa finanțării externe, România s-ar confrunta cu dificultăți majore, subliniind necesitatea unor deficite bugetare controlate pentru a asigura sustenabilitatea economiei.
Situația economică a României și necesitatea reformelor
În contextul economic actual, este esențial să analizăm situația României în comparație cu alte țări din regiune, cum ar fi Polonia. Deși aceasta din urmă se confruntă cu un deficit bugetar considerabil, nu are un deficit de cont curent. În contrast, România se confruntă cu deficite semnificative, iar subestimarea importanței apartenenței la Uniunea Europeană ar fi o greșeală majoră. Uniunea a contribuit cu zeci de miliarde de euro, care nu doar că au ajutat la stabilizarea economiei în fața acestor deficite, dar au sprijinit și dezvoltarea infrastructurii și a sistemului de sănătate, precum și îmbunătățirea instituțiilor românești, care continuă să prezinte slăbiciuni.
Provocările administrative și necesitatea unei colectări mai eficiente
Referitor la posibilitățile de redresare a economiei fără a crește impozitele, Dăianu a subliniat că simpla reducere a cheltuielilor bugetare este o abordare nerealistă. „A opera modificări doar pe partea de cheltuieli este o naivitate”, a declarat el, adăugând că o astfel de măsură ar putea genera tulburări sociale. Dăianu a evidențiat că nu este fezabil să se reducă aparatul administrativ cu 80-90%, referindu-se la promisiunile de reducere a numărului angajaților din sectorul bugetar.
În plus, este nevoie de o colectare fiscală mult mai eficientă, iar Dăianu a recunoscut că, pe termen scurt, îmbunătățirea colectării poate fi problematică. „Aceasta este o mare preocupare pentru orice ministru de Finanțe”, a afirmat el, subliniind că România nu este o „cutie neagră” din care finanțatorii așteaptă doar onorarea obligațiilor. Finanțatorii studiază economia și societatea românească, iar interacțiunile cu agențiile de rating sunt esențiale pentru înțelegerea contextului economic.
Nevoia de reformă și responsabilitate în conducerea statului
Dăianu a subliniat că România nu își permite să cadă în capcana demagogiei și populismului. „Trebuie să facem ceva cu funcționarea statului. Este necesară o schimbare a conduitei și stabilirea unor criterii de performanță”, a afirmat el. Chiar dacă va exista o curbă de sacrificiu pentru societate, conducătorii trebuie să își asume responsabilitatea și să fie exemplu pentru cetățeni.
