Marile companii energetice părăsesc România: Cum profită Ungaria în detrimentul nostru

Retragerea marilor companii energetice din România a devenit o tendință evidentă în ultimii ani, titrează Hotnews. Giganți precum Shell, Chevron, Exxon, Enel, CEZ și recent E.ON au ales să-și vândă activele sau să se retragă complet din țară. În multe cazuri, cumpărătorii acestor afaceri sunt companii mai mici, adesea de stat, care aparțin altor țări din regiune, precum Ungaria. Această mișcare strategică ridică întrebări despre atractivitatea mediului investițional din România și modul în care Ungaria profită de pe urma acestor retrageri.

Plecarea companiilor energetice de top din România

1. Shell și retragerea timpurie din România

Compania britanico-olandeză Shell a fost una dintre primele mari companii energetice care a părăsit România. Între 2003 și 2005, și-a vândut benzinăriile către grupul maghiar MOL și ulterior, în 2007, s-a retras complet de pe piața românească, după ce a renunțat și la divizia GPL. Motivul nu a fost clar la acel moment, însă compania a ales să investească în alte țări din regiune, precum Ungaria, Bulgaria și Grecia, unde operează rețele extinse de benzinării .

2. Chevron renunță la exploatarea gazelor de șist

Chevron, gigantul american al energiei, a încercat să exploateze zăcămintele de gaze de șist în România, în special în zonele Bârlad și Dobrogea. Între 2012 și 2014, compania s-a confruntat cu opoziție civică, mai ales în zona Bârladului, ceea ce a culminat în 2015 cu decizia de a renunța la concesiuni și de a pleca din România . Fostul premier Victor Ponta a declarat că Chevron nu a găsit zăcăminte semnificative din punct de vedere economic.

3. ExxonMobil cedează proiectul Neptun Deep

ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii din lume, a ales să vândă, în 2022, către Romgaz, participația sa în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Mediul investițional neprielnic și legislația dezavantajoasă din acea perioadă, în special OUG 114/2018 și Legea Offshore, au contribuit la această decizie . ExxonMobil insista asupra unei modificări legislative care să fie mai favorabilă investitorilor, însă statul român nu a făcut concesii.

4. Enel vinde operațiunile din România

Grupul italian de utilități Enel și-a vândut, în primăvara anului 2023, operațiunile din România către compania grecească Public Power Corp (PPC). În acest proces, grecii au preluat peste 3 milioane de clienți și trei rețele de distribuție a energiei . Enel a declarat că această vânzare face parte dintr-un plan strategic mai amplu, de consolidare a poziției sale în alte regiuni.

5. CEZ și vânzarea către fonduri de investiții

Grupul ceh CEZ a vândut, în 2020, divizia de furnizare către fonduri de investiții gestionate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), care la rândul lor au vândut afacerea mai departe către Premier Energy. Această companie, controlată de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, a preluat o afacere cu venituri de miliarde de euro .

6. E.ON, următorul gigant care pleacă

Recent, grupul german E.ON, unul dintre liderii pieței energetice din Europa, a decis să-și vândă divizia de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale din România către MVM, o companie de stat din Ungaria. Tranzacția, estimată la aproximativ 200 milioane de euro, vizează o bază de 3,4 milioane de consumatori români . Nemții au explicat că au întâmpinat dificultăți în înțelegerea schemei de plafonare a prețurilor la energie și gaze naturale, impusă de Guvernul român.

Cum profită Ungaria: Tranzacția strategică MVM

MVM, compania de stat din Ungaria, a preluat astfel o afacere extrem de profitabilă, cu o bază extinsă de clienți în România. Oficialii români au afirmat că tranzacția nu a fost considerată suficient de rentabilă pentru ca statul român, prin companii precum Romgaz sau Hidroelectrica, să o preia. În schimb, Ungaria vede această achiziție ca o investiție strategică. Ungaria este o țară puternic dependentă de gazele rusești furnizate de Gazprom, iar legăturile comerciale între MVM și Gazprom sunt deja bine cunoscute .

De ce România nu a văzut o oportunitate strategică?

Deși companiile românești de stat, precum Romgaz și Hidroelectrica, au fost interesate de preluarea diviziei E.ON, acestea au considerat afacerea prea scumpă și nu suficient de profitabilă pe termen lung. În contrast, Ungaria și-a stabilit obiective strategice clare, investind în sectoare esențiale pentru securitatea energetică a țării. Aceasta diferență de viziune ridică întrebări despre strategia României în domeniul energiei și modul în care țara gestionează retragerile marilor investitori .

Concluzie: O oportunitate ratată?

În timp ce Ungaria capitalizează pe aceste retrageri, România pare să fi ratat oportunități importante de a-și consolida sectorul energetic prin preluarea acestor afaceri. Pe măsură ce marile companii energetice globale continuă să plece, rămâne de văzut dacă România va reuși să-și regândească strategia și să atragă noi investitori, sau dacă va continua să piardă în fața vecinilor săi mai agili.