Silviu Vexler renunță la Ordinul Național pentru Merit
Deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), a anunțat joi, printr-o postare pe rețelele sociale, decizia de a returna distincția Ordinul Național pentru Merit, primită din partea Statului Român. Această hotărâre vine ca urmare a atitudinii și poziționării publice a președintelui Nicușor Dan, în contextul sesizării adresate Curții Constituționale referitoare la legea de combatere și sancționare a extremismului.
Vexler, care este și membru al grupului parlamentar al minorităților naționale, a declarat: „Am decis să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. În lumina poziției publice a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, și a impactului acesteia, nu pot să păstrez acest Ordin. Mesajul transmis prin sesizarea sa adresată Curții Constituționale este de relativizare a pericolului extremismului. Acțiunile Președintelui României, fie ele directe sau indirecte, pot încuraja promovarea ideologiei legionare și a antisemitismului.”
Curtea Constituțională respinge sesizările
În aceeași zi, Curtea Constituțională a României a respins, în unanimitate, sesizarea de neconstituționalitate a Proiectului de Lege privind măsurile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri, alături de deputați neafiliați.
Vexler a subliniat că sesizarea de neconstituționalitate făcută de Nicușor Dan este „aproape identică” cu cea respinsă anterior, dar considerată „mult mai nocivă” pentru societate. „Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este foarte clară: Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, iar dispozițiile legale criticate îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate”, a afirmat el.
Strategia națională, considerată irelevantă
Vexler a adăugat că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui să fie abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial care monitorizează implementarea acesteia. „Altfel, vom continua să ne aflăm într-un joc periculos”, a avertizat președintele FCER.
Proiect legislativ pentru o societate democratică
Recent, un important proiect legislativ a fost inițiat, având ca scop consolidarea valorilor democratice și respectarea statului de drept. Într-o postare pe rețelele sociale, deputatul care reprezintă comunitatea evreiască a exprimat recunoștința față de Grupurile Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale pentru sprijinul acordat, subliniind importanța și necesitatea acestui demers legislativ.
Controversa legii privind organizațiile extremiste
Pe de altă parte, șeful statului a adresat Curții Constituționale o sesizare referitoare la Legea de modificare și completare a Ordonanței de urgență 31/2002, care vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Această lege include și măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Președintele consideră că modalitatea de adoptare și conținutul normativ al legii încalcă principii constituționale fundamentale.
Punctul de vedere al lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a subliniat că orice intervenție a statului în contextul polarizării sociale trebuie să ofere garanții suficiente pentru a evita interpretările politice. El a afirmat că statul român trebuie să acționeze ferm împotriva incitării la ură și discriminare, dar într-o manieră echilibrată, respectând normele constituționale. Altfel, acțiunile guvernamentale pot agrava tensiunile sociale și neîncrederea față de autorități.
Critici legate de neclaritatea terminologiei legale
Președintele a subliniat, de asemenea, nevoia de claritate în definițiile legale, în special referitor la termenii „legionar” și „fascist”. Absența unei definiții clare a noțiunii de legionar poate conduce la interpretări arbitrare în activitatea organelor judiciare, generând instabilitate juridică. Acest lucru este deosebit de îngrijorător având în vedere că infracțiunile respective sunt sancționate cu pedepse severe.
Nicușor Dan a evidențiat și lipsa unei definiții legale pentru termenul „fascist”, folosit frecvent în cadrul OUG 31/2002, subliniind faptul că legislațiile altor state membre ale Uniunii Europene oferă o identificare mai precisă a organizațiilor și simbolurilor interzise. Această neclaritate poate duce la neconformități cu standardele constituționale, afectând astfel drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Critica lui Nicușor Dan asupra definițiilor legale
Nicușor Dan a subliniat ambiguitatea noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din perspectiva conținutului. El a remarcat că definiția utilizată este circulară, explicând doar sensul termenului „materiale”, fără a clarifica criteriile prin care acestea sunt considerate fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
„Este evident că această definiție nu oferă o clarificare adecvată, deoarece atribuirea calificativelor se face prin referire la idei sau doctrine specifice, fără a detalia semnificația acestor atribute așa cum este stipulat de legiuitor. Această situație lasă loc pentru interpretări arbitrare din partea organelor judiciare competente, cum ar fi parchetele și instanțele de judecată,” a afirmat el.
Critici privind drepturile fundamentale
În plus, Nicușor Dan a exprimat preocupări legate de constituționalitate, invocând dreptul la informație (art. 31 din Constituție), accesul la cultură (art. 33 din Constituție) și libertatea de exprimare (art. 30 din Constituție). Aceste aspecte ridică întrebări serioase cu privire la respectarea drepturilor fundamentale în contextul reglementărilor actuale.
