Denunț împotriva europarlamentarei Diana Ivanovici Șoșoacă
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus, luni, un denunț la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizând europarlamentara Diana Ivanovici Șoșoacă. Acest denunț vizează comiterea infracțiunii de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, conform articolului 5 din OUG 31/2002.
Declarațiile controversate ale Dianei Ivanovici Șoșoacă
IICCMER subliniază, într-un comunicat oficial, că Diana Ivanovici Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European pe 11 februarie 2023, în care a sugerat colegilor să adopte strategii de politică externă inspirate de modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată”.
În cadrul acelei intervenții, Șoșoacă a criticat modul în care Parlamentul European abordează subiectul creștinilor, menționând că a fost sancționată când a ridicat o icoană și a acuzat-o pe Ursula von der Leyen de acțiuni care au avut consecințe negative în timpul pandemiei. De asemenea, ea a contestat atitudinea Parlamentului față de țările arabe, afirmând că nu le respectă și că îi discreditează pe liderii mondiali precum Trump și Putin.
Aprecierea controversată a politicii externe a lui Ceaușescu
„Dacă doriți strategii, vă sugerez să vă uitați la politica lui Nicolae Ceaușescu. Nimeni nu l-a egalat vreodată. Deși a fost un dictator, el a avut o politică externă remarcabilă, reușind să aducă împreună Israelul și Palestina, promovând pacea în regiune”, a declarat Șoșoacă în fața colegilor săi din Parlamentul European. Ea a cerut demisia Ursulei von der Leyen, acuzând-o că aduce conflicte internaționale.
Consecințele legale ale declarațiilor
În conformitate cu prevederile articolului 5 din OUG nr. 31/2002, promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război este o infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. IICCMER consideră că declarațiile europarlamentarei pot fi interpretate ca o promovare a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, având un caracter admirativ față de acesta.
Ținând cont de aceste circumstanțe, IICCMER a decis să sesizeze organele de urmărire penală pentru a evalua și a lua măsurile necesare în vederea atragerii răspunderii penale a persoanei implicate.
Controversele generate de discursul Dianei Șoșoacă
IICCMER a subliniat că Diana Șoșoacă a promovat în mod constant figura lui Nicolae Ceaușescu, evidențiind o admirație sistematică față de fostul dictator. Aceasta nu este o opinie singulară, ci o temă recurentă în discursurile publice ale politicienilor, așa cum se poate observa și în comunicatul de presă al formațiunii politice SOS România din 1 noiembrie 2024, în care se menționează organizarea unui eveniment dedicat memoriei dictatorului Ceaușescu.
Discursul ca ofensă adusă victimelor comunismului
Recent, discursul Dianei Șoșoacă în Parlamentul European a fost catalogat ca o ofensă adusă victimelor regimului comunist. Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a declarat că este inacceptabil ca, la 35 de ani de la Revoluția din 1989, o figură simbolică a unui trecut represiv să fie prezentată ca un model de lider printr-o retorică demagogică.
Critica adusă viziunii asupra lui Ceaușescu
Șandru a subliniat că Nicolae Ceaușescu nu a fost un „vizionar”, ci un tiran care a impus o politică de frică și opresiune. El a evidențiat realitățile dure ale regimului, inclusiv cultul personalității și reprimarea opoziției. Tentativele de a reinterpreta acest trecut demonstrează nu doar ignoranță, ci și dispreț față de adevărul istoric.
Pericolele nostalgiei pentru regimul comunist
Daniel Șandru a subliniat că manifestările precum cea a Dianei Șoșoacă nu trebuie să fie considerate simple nostalgii, ci indicii ale unei gândiri periculoase care subminează sacrificiile celor care au luptat pentru democrație. În contextul european actual, promovarea unor astfel de idei necesită o reacție fermă din partea societății civile și a instituțiilor responsabile.
Apel pentru respectarea idealurilor democratice
În concluzie, România trebuie să rămână devotată idealurilor de libertate și progres, nepermițând ca fantomele unor politicieni iresponsabili să contamineze memoria colectivă. Sacrificiile din decembrie 1989 trebuie să fie onorate prin promovarea valorilor democratice și prin respingerea oricărei forme de dictatură.
