DNA are 90% dintre dosare „întârziate” în camera preliminară. O judecătoare explică „metodologia de lucru pe dosarele cu miză”

Critici asupra procedurii camerei preliminare

Procedura camerei preliminare, implementată cu scopul de a accelera soluționarea dosarelor penale, este acum subiect de controversă, fiind acuzată că contribuie la întârzieri în procesare. Într-un răspuns oficial, DNA a informat că, din cele 103 dosare penale aflate în etapa camerei preliminare, 92 au depășit termenul legal de 60 de zile. Totuși, realitatea practică este mai complicată, iar o judecătoare de curte de apel, împreună cu doi avocați specializați în drept penal, au oferit explicații privind motivele acestor întârzieri și posibile soluții pentru îmbunătățirea eficienței procedurii.

Statistici și explicații

Judecătoarea Curții de Apel Craiova, Sorina Marinaș, alături de avocații Iancu Toader și Daniel Manolache, au discutat despre provocările întâmpinate în cadrul camerei preliminare. Această procedură are rolul de a verifica competența și legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală.

DNA a comunicat, la 14 august 2025, că 103 dosare se aflau în etapa camerei preliminare, dintre care 92 depășiseră termenul de 60 de zile prevăzut de Codul de procedură penală. De asemenea, CSM a raportat că din 1.477 de dosare penale aflate în această etapă, 30 depășeau termenul recomandat. Cele mai multe întârzieri au fost identificate la Curtea de Apel Oradea și la Curtea de Apel Galați.

Diferențe între statistici

Surse judiciare au clarificat că discrepanța dintre cifrele raportate de DNA și cele ale CSM se datorează faptului că DNA a inclus toate dosarele aflate în procedura camerei preliminare care au depășit termenul de 60 de zile, indiferent de stadiul procesual.

Un exemplu concret de întârziere

Un exemplu semnificativ al acestor întârzieri este un dosar de evaziune fiscală, trimis pentru prima dată în judecată de DIICOT în 2016, care vizează fapte din perioada 2010-2011. Prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 3.4 milioane de lei, rezultat dintr-un circuit evazionist implicând mai multe firme care au eludat plata taxelor prin emiterea de facturi fictive.

În 2016, dosarul a fost trimis în judecată, dar în cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorul l-a restituit parchetului la finele anului 2017, solicitând refacerea rechizitoriului. Judecătorul a constatat că documentația nu specifica activitatea infracțională concretă a inculpaților și nu detalia acțiunile fiecăruia dintre aceștia.

Rechizitoriul refăcut și trimiterea în judecată

Procurorii au revizuit rechizitoriul și au retransmis dosarul în instanță în iulie 2020. Totuși, în 2022, judecătorul de cameră preliminară a restituit din nou cazul. DIICOT a contestat această decizie, obținând câștig de cauză, iar la finalul anului 2023, Tribunalul Bihor a hotărât să demareze judecata. Inculpații au formulat o contestație, iar pe 25 iunie 2025, dosarul se afla încă în faza de cameră preliminară, aceasta desfășurându-se la Curtea de Apel Oradea.

Importanța camerei preliminare în procesul penal

Avocatul Daniel Manolache, specializat în drept penal, a subliniat că, deși oamenii cred că judecătorul le va stabili vinovăția sau nevinovăția, este esențial să se parcurgă procedura de cameră preliminară. „Aceasta este probabil cea mai importantă etapă a procesului penal. Chiar dacă ești vinovat, dacă probele adunate de procuror nu respectă criteriile de legalitate, nu se poate ajunge la o concluzie corectă”, a declarat el.

Procedura camerei preliminare, așa cum a evidențiat și Curtea Constituțională în diverse decizii, asigură dreptul la un proces echitabil. CCR a explicat că scopul acestei proceduri este de a verifica dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt suficiente pentru a susține faza de judecată sau dacă trebuie refăcute. Dacă judecata începe, se va stabili care sunt actele relevante pentru susținerile părților implicate.

Aspectele verificate în cadrul camerei preliminare

Judecătorul de cameră preliminară are responsabilitatea de a verifica mai multe aspecte, printre care se numără:

• Dacă fapta sesizată intră în competența instanței;
• Dacă parchetul care a emis rechizitoriul este competent în cazul respectiv;
• Legalitatea sesizării și a actului de sesizare, inclusiv dacă rechizitoriul a fost verificat de un procuror ierarhic superior;
• Legalitatea administrării probelor, asigurându-se că dreptul la apărare a fost respectat;
• Dacă urmărirea penală a fost efectuată conform normelor din Codul de procedură penală.

Avocatul Daniel Manolache a explicat că anumite probe pot fi respinse din cauza neconformităților legale, cum ar fi declarațiile nesemnatate sau absența asistenței juridice obligatorii pentru persoana vătămată.

Intervențiile judecătorului de cameră preliminară

Judecătorul de cameră preliminară are și competențe ce depășesc cadrul procedural, a adăugat avocatul Iancu Toader. Acesta poate interveni în diverse situații din timpul urmăririi penale, inclusiv pentru a propune soluții de clasare a cazului. „Judecătorul de cameră preliminară este investit și cu soluționarea unor cereri distincte în timpul ședințelor de judecată”, a subliniat el.

Termenul de 60 de zile în procedura camerei preliminare

Potrivit avocatului Iancu Toader, termenul de 60 de zile pentru procedura camerei preliminare, stipulat în lege, are mai mult un caracter de sugestie, având în vedere că Codul de procedură penală nu abordează situațiile în care un dosar depășește această limită. „Judecătorul poate gestiona un număr mare de dosare, iar gradul de încărcare al completului de judecată poate face imposibilă analiza temeinică a fiecărei cauze în cadrul acestui termen”, a explicat Toader. Astfel, termenul de 60 de zile nu ar trebui interpretat în mod restrictiv.

Factori care contribuie la nerespectarea termenului

Iancu Toader a detaliat că mai mulți factori pot influența respectarea acestui termen. Printre aceștia se numără volumul mare de acte generate în urma urmăririi penale, numărul ridicat de părți implicate în dosar și gradul de încărcare al instanțelor. „Judecătorul de cameră preliminară poate decide amânarea judecării cauzei în cazul în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe legale, cum ar fi vicii de procedură sau imposibilitatea de prezentare a unor persoane implicate”, a subliniat avocatul.

Complexitatea dosarelor și întârzierile generate

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a adus în discuție dificultățile întâmpinate în gestionarea dosarelor voluminoase. Acestea, cum ar fi cele cu 30-50 de volume, fiecare conținând între 200-300 de file, necesită un timp considerabil pentru a fi analizate, mai ales că judecătorii au de evaluat mai multe astfel de dosare simultan.

Avocații au subliniat, de asemenea, importanța timpului necesar pentru verificarea actelor din dosarele de urmărire penală, în special în cazul celor complexe. „Verificarea a 20.000 de pagini este o sarcină copleșitoare. Ca avocat, trebuie să studiez fiecare volum, care conține de obicei 300-400 de pagini, și nu pot să rămân în arhiva instanței pentru a face acest lucru. Este esențial să pot fotocopia dosarul și să-l analizez în liniște la birou, pentru a discuta eficient cu clientul”, a declarat Daniel Manolache, evidențiind astfel provocările procedurii de apărare.

Reglementări defectuoase în procedura camerei preliminare

Judecătoarea Sorina Marinaș a comentat că procedura camerei preliminare este reglementată „defectuos”, ceea ce contribuie la întârzieri și dificultăți în gestionarea eficientă a cazurilor, subliniind necesitatea unei abordări mai clare și mai bine structurate în legislație.

Procedura Camerei Preliminare: Deficiențe și Propuneri de Îmbunătățire

Recent, s-a evidențiat faptul că procedura camerei preliminare este reglementată în mod deficitar. Aceasta a fost subliniată de judecătoarea Sorina Marinaș, care a menționat că Legea nu stabilește un termen clar în care avocații inculpaților pot depune diferite cereri, inclusiv contestarea legalității probelor prezentate de procuror.

Judecătoarea a explicat că inculpații invocă nulități relative pe parcursul urmăririi penale, ceea ce duce la o avalanșă de cereri. De exemplu, se pot depune cereri în mod repetat, iar la termenul stabilit pentru dezbatere pot fi prezentate volume întregi de excepții. Această situație obligă judecătorul să fixeze noi termene, pentru a permite o analiză adecvată a reclamațiilor formulate de avocați.

„Nimeni nu poate citi 60 de pagini de excepții imediat. Chiar dacă ele sunt similare, trebuie să le citim pentru a ne asigura că sunt aceleași, dar prezentate diferit”, a subliniat judecătoarea Marinaș, adăugând că astfel de tacticii sunt frecvente în dosarele cu mize mari, cum ar fi cele de corupție.

Dreptul la Apărare și Bună Credință

Exercitarea dreptului la apărare este esențială, iar avocatul Iancu Toader a subliniat că acest drept trebuie exercitat cu bună credință. Însă, există situații în care excepțiile sunt invocate cu rea-credință, având un caracter dilatoriu, ce poate duce, în final, la tergiversarea procesului.

Toader a menționat că unele cereri pot fi șicanatoare, dar acestea fac parte din exercițiul dreptului la apărare. De asemenea, avocatul Daniel Manolache a subliniat că, deși judecătorul are obligația de a analiza documentele depuse, nu există garanția că acest lucru se va întâmpla efectiv.

Soluții pentru Eficientizarea Procedurii

În contextul discuțiilor despre îmbunătățirea procedurii camerei preliminare, avocatul Iancu Toader a propus creșterea numărului de judecători specializați în această etapă procesuală. „Ar fi benefic să avem mai mulți judecători de cameră preliminară și o selecție clară a dosarelor pe complete specializate”, a declarat acesta.

Toader a sugerat o abordare mai eficientă, în care să se gestioneze un număr mai mic de dosare, dar cu mai multe completuri, pentru a oferi judecătorilor timpul necesar pentru a analiza în detaliu fiecare caz. Aceasta ar putea conduce la o procedură mai rapidă și mai justă.

Problemele procedurii de cameră preliminară în sistemul de justiție

Avocatul Iancu Toader a subliniat dificultățile întâmpinate de apărători atunci când gestionează un număr mare de dosare, afirmând că este extrem de complicat să analizezi atât de mult material fără a apărea erori umane regretabile. Aceasta este o realitate cu care se confruntă mulți avocați în activitatea lor zilnică.

Propuneri pentru îmbunătățirea procesului

Judecătoarea Sorina Marinaș a propus introducerea unui termen limită pentru depunerea cererilor în cadrul procedurii de cameră preliminară. Aceasta sugerează stabilirea unui interval de cel puțin 20 de zile, posibil extins la 30-40 de zile, pentru ca avocații să poată formula cereri sau excepții. Cu toate acestea, ea a menționat că acest termen nu ar trebui să fie unul de decădere, ceea ce înseamnă că, în absența invocării nulităților în intervalul respectiv, acestea nu ar putea fi aduse în discuție ulterior.

Avocatul Daniel Manolache a adus în atenție necesitatea ca dosarele de urmărire penală să fie transmise complet în format electronic la momentul trimiterii lor în instanță, o măsură menită să accelereze soluționarea acestora.

Critici la adresa camerei preliminare

Camera preliminară a fost introdusă în 2014 ca o inovație destinată să reducă durata proceselor judiciare. Cu toate acestea, după 11 ani, procurorii consideră că aceasta nu mai îndeplinește scopul pentru care a fost creată, ci, dimpotrivă, contribuie la întârzierile în soluționarea dosarelor. Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a afirmat recent că această instituție a devenit ineficientă, iar termenii prevăzuți în Codul de Procedură Penală sunt adesea ignorați.

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Claudiu Sandu, a atras atenția asupra faptului că, în unele cazuri, procedura de cameră preliminară care ar fi trebuit să dureze 60 de zile se extinde acum pe parcursul a patru sau cinci ani, ceea ce este complet inacceptabil. Această situație reflectă nevoia urgentă de reformare a sistemului de justiție pentru a asigura o procesare mai rapidă și mai eficientă a cazurilor.