Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în direct la Interviurile Digi24.ro

Interviu cu Dragoș Pîslaru despre PNRR și investiții

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a răspuns recent întrebărilor jurnalistei Andreea Ghiorghe, într-un interviu transmis live. Printre subiectele discutate s-au numărat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), construcția spitalelor și autostrăzilor prin intermediul PNRR, precum și controversa legată de cursurile de pregătire organizate la Nisa, finanțate din fonduri publice.

Declarațiile ministrului Pîslaru

Ministrul a subliniat importanța gestionării responsabil a banului public, menționând că, în trecut, s-au făcut cheltuieli necontrolate. „Este mai puțin relevant cât de politicoasă a fost o anumită figure politică, ci mai important este că, în ciuda avertismentelor, guvernul anterior a cheltuit fără discernământ”, a afirmat el.

Referitor la fondurile europene, Pîslaru a precizat că România a primit 105 miliarde de euro de la aderarea la Uniunea Europeană, dar a utilizat doar 34 de miliarde. „A fost o perioadă în care banii publici nu erau tratați cu responsabilitate”, a adăugat el.

Supracontractarea în PNRR

În cadrul discuției, ministrul a abordat problema supracontractării proiectelor din PNRR, menționând că s-au alocat 28,5 miliarde de euro, dar subliniază că acest sistem a fost afectat de o decizie care a permis supracontractarea cu 30%. „Acest exercițiu a dus la un mare dezastru”, a subliniat Pîslaru, afirmând că se dorește o listă clară de proiecte pentru a asigura rapiditatea în alocarea fondurilor.

Provocările investițiilor

Ministrul a recunoscut că, deși banii au fost alocați, majoritatea proiectelor sunt diluate și nu sunt bine gestionate. „Trebuie să ne concentrăm pe proiectele esențiale și să eliminăm birocrația inutilă”, a spus el. Pîslaru a subliniat că există un număr mare de proiecte, cu peste 5.000 de inițiative gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și alte ministere sunt implicate.

O altă problemă ridicată a fost găsirea surselor de finanțare pentru proiectele valoroase, care merită susținere. „Nu vom opri investițiile, dar trebuie să ne concentrăm pe cele care au un impact real”, a concluzionat ministrul.

Concluzie

Pîslaru a încheiat prin a sublinia necesitatea unei gestionări mai eficiente a fondurilor publice și a curajului de a recunoaște problemele existente. „Chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, este important să folosim banii pe care îi avem pentru a asigura dezvoltarea țării”, a declarat el.

Proiecte Financiare și Securizarea Fondurilor

În cadrul discuțiilor recente, s-a subliniat importanța securizării fondurilor alocate pentru diverse proiecte. Astfel, a fost decisă mutarea A7 pe granturi, având asigurări că lucrările se vor finaliza, iar la sfârșitul acestui an vor exista loturi terminate. De asemenea, se preconizează finalizarea unor spitale în acest interval.

Se estimează că România ar trebui să atragă 13,5 miliarde de euro prin granturi. Pregătirile pentru implementarea sistemului sunt în plină desfășurare, iar autoritățile sunt optimiste că până la finalul anului viitor suma totală va depăși 15 miliarde de euro.

Angajamentul și Responsabilitatea în Implementare

În legătură cu atragerea acestor fonduri, s-a discutat despre posibilele demisii în cazul în care sumele nu vor fi obținute. Se afirmă că mandatul este clar și că nu există o miză politică personală în acest demers. Expertiza în domeniu este considerată esențială pentru a naviga prin dificultățile actuale și a reprezenta România în mod adecvat.

Este important ca în situații critice să fie implicați profesioniști care să gestioneze problemele, nu persoane din alte domenii, cum ar fi divertismentul. Aceasta este o diferență fundamentală între profesionalism și amatorism.

Transparența și Monitorizarea Proiectelor

Se promite o transparență fără precedent în gestionarea proiectelor, cu scopul de a asigura un control riguros asupra stadiului acestora. Se dorește crearea unui sistem de implementare care să limiteze influențele politice, prevenind astfel interferențele în procesul de selecție a proiectelor.

În prezent, se primesc apeluri pentru a include anumiți proiecte în listele priorităților, însă se insistă pe utilizarea criteriilor stabilite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru a asigura corectitudinea procesului.

Stadiul Spitalelor și Al Autostrăzilor

Referitor la spitale, în momentul preluării guvernării, existau cinci spitale pentru care se spera că vor fi finalizate până la 31 august. În urma negocierilor, s-au adăugat alte trei spitale: Urgență Cluj, Craiova și Urgență Bistrița. Aceste unități medicale vor beneficia de finanțare prin PNRR, iar se estimează că trei dintre ele ar putea fi gata până în luna ianuarie. Totuși, se precizează că nu se doresc așteptări exagerate, iar termenele pentru finalizare sunt stabilite până la 31 august 2026.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, A7 are cinci loturi finanțate prin PNRR, plus un al șaselea lot care va fi de asemenea realizat. Ultima porțiune din A7 va fi construită pe baza programului SAFE, iar A8 va beneficia de aceleași fonduri.

Proiectele de Infrastructură și Politica de Coeziune

În ceea ce privește proiectele de infrastructură din România, autoritățile subliniază importanța respectării criteriilor stabilite. La PNRR, o greșeală poate duce la pierderi semnificative, în timp ce în cadrul politicii de coeziune există posibilitatea asumării unor penalități. Este esențial ca lucrările ce vizează infrastructura feroviară și rutieră critică să fie realizate, în timp ce alte proiecte vor fi amânate, având în vedere constrângerile bugetare.

Investițiile și Cheltuielile

Până în prezent, România a investit aproximativ 6 miliarde de euro, având alocate 10 miliarde, cu o rezervă de 4 miliarde în Banca Națională a României. Reformele sunt legate de aceste sume, iar 6 miliarde dintr-un total de 21,5 miliarde nu reprezintă un progres considerabil, având în vedere că mai este un singur an până la finalizarea termenului. Este necesară o accelerare a procesului, având în vedere facturile neplătite care sunt deblocate săptămânal.

Controversele Din Minister

Recent, s-a ridicat o problemă legată de cheltuielile statului pentru concedii în locații precum Nisa. Deși au fost emise circulare de către prim-ministru și de către conducerea ministerului, care interzic desfășurarea de activități nejustificate, s-au constatat abateri. Un director a fost demis pentru utilizarea fondurilor ministeriale pentru a organiza cursuri externe, iar măsurile luate subliniază necesitatea respectării normelor de decență în cadrul instituției.

Renovarea Palatului Victoria

Proiectul de renovare a Palatului Victoria nu a început, ceea ce face imposibilă finalizarea acestuia până la termenul stabilit. Promisiunile anterioare au fost afectate de o gestionare defectuoasă, prioritizând anunțurile în detrimentul acțiunilor concrete.

Jaloanele PNRR și Observațiile Comisiei Europene

România se confruntă cu un număr semnificativ de jaloane și ținte din cadrul PNRR, având peste 500 de astfel de obiective. În prezent, șase jaloane sunt suspendate din cererea de plată, iar două dintre acestea sunt considerate pierdute din cauza problemelor legate de achizițiile publice. Se așteaptă, de asemenea, o decizie din partea Curții Constituționale referitoare la pensiile speciale, în contextul observațiilor critice primite din partea Comisiei Europene.

Proiectul de Reformă a Pensiilor Magistraților

Așteptările vizează finalizarea acestui segment important al reformei. Curtea Constituțională a României (CCR) trebuie să conștientizeze importanța respectării prerogativelor guvernului, având în vedere că puterea judecătorească nu ar trebui să se implice în aspectele bugetare. Este esențial ca CCR să nu interfereze în stabilirea capacității financiare a statului de a plăti pensii, pentru a menține echilibrul între cele trei puteri în stat.

Aspectele Guvernanței Corporative

Alte jaloane importante sunt legate de guvernanța corporativă în domeniile energiei și transporturilor, dar și de gestionarea AMEPIP. Ministerele de linie au promis că problemele vor fi rezolvate, iar progresele sunt deja vizibile.

Depolitizarea Companiilor de Stat

Noul prim-ministru își propune să depolitizeze companiile de stat, în special în domeniul transporturilor, unde există între 5 și 6 companii afectate de politizare.

Reforma Salarizării Publice

Reforma salarizării publice reprezintă o temă de mare importanță și personală. În 2016, am inițiat un proiect de reformă care a fost ulterior abandonat și politicizat. Planul din acel an preconiza finalizarea reformei salariale până în 2024. Acum, suntem nevoiți să reluăm procesul de la zero, deoarece inechitățile existente au crescut semnificativ, iar distribuția salariilor a devenit haotică, cu autorități locale fără o direcție clară.

Trebuie să reluăm colectarea datelor necesare pentru această reformă. Am avut discuții cu Comisia Europeană pentru adoptarea Legii salarizării, cu termen limită 30 august 2026, aceasta fiind una dintre ultimele reforme planificate. Aștept ca noua lege să fie adoptată în funcție de capacitatea financiară a României. Estimările anterioare din 2016 indicau un necesar de 34-35 miliarde de lei, însă acum consider că ar fi nevoie de peste 70 de miliarde de lei pentru a corecta inechitățile din sistem.