Declarații ale fostului președinte Emil Constantinescu despre evenimentele din 13-15 iunie 1990
În cadrul conferinței intitulate „13 – 15 iunie 1990. 35 de ani mai târziu”, fostul președinte Emil Constantinescu a subliniat marți că statul român a utilizat forța pentru a elimina opoziția democratică în acele zile, caracterizând evenimentele ca fiind „terorism de stat” și nu „mineriadă”. Conferința a fost organizată de Universitatea din București, în colaborare cu Asociația „21 Decembrie 1989” și cu Seniorii Ligii Studenților, având loc în Sala de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.
Critica termenului „mineriadă”
Constantinescu a subliniat necesitatea abandonării termenului „mineriadă”, pe care l-a considerat o definiție inadecvată și periculoasă pentru opinia publică și memoria colectivă a românilor. El a afirmat: „Puteți să o punem în paranteză. Este cel mai periculos lucru, care a afectat opinia publică și memoria românilor, fiindcă au fost niște mineri acolo.” Fostul președinte a indicat că există cel puțin patru evenimente istorice semnificative care trebuie distinse clar, explicând că „mineriada” din 13-15 iunie 1990 a fost în realitate un act de „terorism de stat”.
Contextul istoric
Constantinescu a continuat să explice că, în 1990, a avut loc o lovitură de stat orchestrat de serviciile secrete la comanda președintelui de atunci, Ion Iliescu. Acest act a fost direcționat împotriva prim-ministrului Petre Roman, care încerca să îndepărteze economia de planificare sovietică. El a argumentat că acest guvern a fost demis pentru a face loc unor persoane care au continuat să aplice politici similare cu cele ale lui Gorbaciov, chiar dacă acestea eșuaseră în Uniunea Sovietică.
Mineriadele din 1999
Fostul președinte a adus în discuție și „mineriadele” din ianuarie-februarie 1999, pe care le-a descris ca fiind „tentative de lovitură de stat” orchestrate de forțele fostului regim. Constantinescu a menționat implicarea documentată a unor filiere KGB și a sindicatului francez, care era asociat cu KGB-ul din Franța. El a subliniat că aceste evenimente nu ar trebui să fie grupate sub aceeași denumire, deoarece fiecare are propriile sale caracteristici și implicații istorice.
Concluzii
În încheiere, Emil Constantinescu a evidențiat că aceste evenimente trebuie să își găsească o definire corectă în istorie, subliniind că președintele Iliescu a avut un rol important în menținerea păcii în acele vremuri tumultoase. El a exprimat convingerea că este esențial să ne amintim de adevărul istoric și de impactul acestor evenimente asupra societății românești.
Un Nou Apel la Reflectare Asupra Istoriei Revoluției Române
În cadrul unui eveniment recent, Emil Constantinescu a discutat despre impactul Revoluției din 1989 asupra politicii românești și despre modul în care forțele implicate au influențat desfășurarea evenimentelor. El a subliniat că, în ciuda tensiunilor și conflictelor, s-a ajuns la o formă de pace, datorită eforturilor lui Ion Iliescu de a reuni diverse facțiuni, inclusiv reprezentanți ai KGB-ului și ai aparatului de stat cu cei din perioada Ceaușescu.
Constantinescu a evidențiat că, în absența intervențiilor externe și a manevrelor politice, atât susținătorii vechiului regim, cât și cei ai unei democrații autentice ar fi fost trași la răspundere pentru crimele comise. Această realitate a generat o mare frustrare, fiindcă mulți dintre cei implicați în manifestațiile democratice au fost contracarați de forțele de ordine, care au fost reconstituite după revoluție, inclusiv Serviciul Român de Informații, condus de Măgureanu, un agent cu legături demonstrabile cu KGB-ul.
La eveniment au fost prezenți și alți invitați de seamă, inclusiv rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Asociației „21 decembrie 1989”, Teodor Mărieș, avocatul Antonie Popescu, senior al Ligii Studenților, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie a UB, și generalul magistrat Dan Voinea.
