ANAF Sesizează Parchetul în Cazul unei Rețele de Evaziune Fiscală
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a notificat Parchetul cu privire la o rețea internațională implicată în evaziune fiscală și spălare de bani, formată din 17 firme, estimând un prejudiciu de aproape 6 milioane de lei adus bugetului de stat. Cazul, denumit „Cazul RICHRBT”, implică activități de evaziune fiscală, spălare de bani, falsificare de documente și constituirea unui grup infracțional organizat.
Investigația a relevat că rețeaua opera în mod coordonat în România, Belgia și Bulgaria, folosind metode ilegale. Aceasta era condusă de doi cetățeni români, iar verificările au fost realizate prin interogarea bazelor de date ANAF și prin colaborarea cu instituții ale statului și cu alte țări membre ale Uniunii Europene.
Detalii Despre Investigație
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a prezentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe. Aceasta a avut loc între august 2024 și august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră, coordonat de două persoane cu cetățenie română. Investigația a fost inițiată după ce inspectorii Antifraudă au descoperit tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos pentru a evita plata impozitelor și taxelor.
Modus Operandi al Rețelei
Conform datelor din dosar, rețeaua a acționat printr-un sistem complex care includea:
- Preluarea frauduloasă a unor firme existente și transferul fictiv de părți sociale;
- Utilizarea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați;
- Folosirea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute ilegal;
- Mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;
- Deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu necesitau verificarea identității;
- Folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor pentru comunicare și transfer de date.
Măsuri Luate de ANAF
Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat se ridică la aproape 6 milioane de lei, rezultând din neplata TVA și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. ANAF a impus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. De asemenea, au fost confiscate peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei.
Rezultatele anchetei sugerează o rețea complexă, în care fiecare nivel avea un rol specific, de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea documentelor comerciale. Pe lângă evaziunea fiscală, inspectorii Antifraudă au identificat indicii de spălare de bani, fals în acte și constituirea unui grup infracțional organizat. Astfel, dosarul complet documentat de ANAF a fost transmis autorităților competente pentru continuarea cercetărilor.
ANAF Intensifică Verificările în Domeniul Echipamentelor Fotovoltaice
Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că instituția va colabora cu Parchetul pentru o evaluare detaliată și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite. Aceste verificări sunt rezultatul analizei bazelor de date gestionate de ANAF, precum și al cooperării cu instituții partenere din România și din Uniunea Europeană, având ca scop corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.
Contextul Investigației
Investigația are loc într-un context în care inspectorii Antifraudă au intensificat controalele în sectorul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un domeniu în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru activități de fraudă fiscală. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru continuarea cercetărilor penale și stabilirea răspunderii persoanelor implicate.
Recomandările ANAF pentru Registrul Comerțului
În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări menite să îmbunătățească mecanismele de control și procedurile de verificare a identității în sistemele financiare, precum și la Registrul Comerțului. Printre propunerile făcute se numără integrarea unor măsuri specifice în pachetele fiscal-bugetare recent adoptate.
Modificări în Criteriile de Analiză a Riscului Fiscal
Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea utilizării firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase. Printre principalele modificări se numără introducerea unor noi criterii de analiză a riscului fiscal, cum ar fi lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie cu privire la capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.
Criterii pentru Declararea Inactivității Fiscale
De asemenea, ANAF a stabilit noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, inclusiv lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului, precum și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la un maxim de un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, iar organul fiscal va avea obligația de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.
Obiectivele Măsurilor ANAF
Aceste măsuri au ca scop eliminarea entităților care nu desfășoară activitate economică reală și protejarea bugetului public și a contribuabililor corecți, care ar putea fi victime ale acestui tip de fraudă, prin implementarea unui sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.
