România Necesită o Reformă Fiscală pentru a Evita Ratingul Junk
Erste, una dintre cele mai mari instituții financiare din Europa, subliniază necesitatea unei reforme fiscale în România pentru a preveni obținerea unui rating junk. Un astfel de rating ar însemna că țara nu mai este considerată atractivă pentru investitori.
Declarațiile Președintelui Consiliului Fiscal
Într-o apariție la Digi 24, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a reafirmat că o schimbare a regimului fiscal este inevitabilă. El a menționat că simpla reducere a cheltuielilor bugetare nu este suficientă pentru a diminua deficitul, care ar putea ajunge la 8% din PIB în acest an. Aceasta reprezintă o distanță considerabilă față de obiectivele stabilite pentru reducerea deficitului bugetar până în 2025.
Impactul Politic asupra Ratingului de Țară
Politica stagnantă a țării pune în pericol ratingul de țară, conform analizei efectuate de Erste. Banca subliniază că România trebuie să implementeze măsuri imediate pentru a reduce cheltuielile și a aduce deficitul bugetar la 7% din PIB, o țintă pe care specialiștii o consideră ambițioasă, având în vedere situația financiară din primele luni ale anului. În prezent, 90% din cheltuielile publice sunt destinate pensiilor și salariilor.
Deficitele și Datoria Publică
România a înregistrat anul trecut un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune. În analiza sa, Erste evidențiază că România, alături de Slovacia și Polonia, trebuie să acționeze urgent pentru a reduce deficitele. Prognozele sunt îngrijorătoare, iar România ar putea ajunge la o datorie publică de peste 100% din PIB în următorii zece ani, dacă nu sunt adoptate măsuri de reducere a cheltuielilor.
Deficitele Anuale și Percepția Economică
Daniel Dăianu a subliniat importanța evaluărilor făcute de agențiile de rating, care au inclus România într-o perspectivă negativă din cauza deficitelor. El a menționat că, conform unor măsurători mai precise, deficitul din anul precedent a depășit 9% din PIB, fiind ușor mai mare decât cel din perioada pandemiei. Acest nivel ridicat impune o regândire a strategiei de control și reducere a cheltuielilor pe termen lung, într-un context global plin de incertitudini.
Creșterea deficitelor anuale afectează percepția asupra economiei românești, iar vulnerabilitățile existente pot avea consecințe severe. Dăianu a subliniat că aceste observații sunt susținute de analize realizate de experți ai Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale, care subliniază riscurile cu care se confruntă România, în ciuda progreselor economice din ultimele două decenii.
Impactul mediului internațional asupra economiei naționale
Economia noastră se confruntă cu provocări semnificative din cauza unui mediu internațional tot mai nefavorabil, combinate cu slăbiciunile interne ale guvernanților care, fie din neglijență, fie din lipsă de viziune, au subestimat vulnerabilitățile legate de creșterea deficitelor bugetare, a subliniat Daniel Dăianu.
Controlul cheltuielilor publice
Dăianu a subliniat importanța instaurării unui control riguros asupra cheltuielilor statului. „Este esențial să gestionăm cheltuielile, dar acest lucru nu este suficient. Deficitul bugetar este determinat în mare măsură de cheltuielile rigide, cum ar fi salariile și pensiile, care au fost adesea neglijate în planificarea bugetară. Totuși, acestea trebuie realizate într-un volum mai mare decât s-a anticipat. Deși putem ajusta anumite cheltuieli de capital, deficitul bugetar este atât de mare încât simpla reducere a cheltuielilor nu va rezolva problema”, a avertizat el.
Reforma statului și deficitul bugetar
Reforma statului este un subiect frecvent discutat, dar Dăianu a punctat că eliminarea unor ministere sau reducerea posturilor de conducere nu va aduce soluții semnificative pentru deficitul bugetar. „Avem venituri fiscale foarte scăzute, iar nevoile sunt considerabile. De asemenea, trebuie să luăm în considerare creșterea cheltuielilor de apărare. Din ce resurse vor proveni acestea?”, a adăugat el.
Schimbarea regimului fiscal
El a reiterat că modificarea regimului fiscal devine o necesitate. „Nu sunt sigur dacă se va realiza în acest an, dar dacă nu se iau măsuri în privința regimului fiscal, ne putem aștepta la un deficit bugetar de aproape 8% din PIB, o distanță semnificativă față de obiectivul de reducere a deficitului bugetar stabilit pentru 2025”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal.
