Adoptarea rezoluției pentru sprijinirea Ucrainei în Parlamentul Francez
Deputatii din Parlamentul Francez au aprobat miercuri o rezoluție destinată creșterii sprijinului pentru Ucraina, care include un apel la confiscarea activelor rusești înghețate. Această măsură a stârnit opoziția din partea guvernului. Pe parcursul dezbaterilor, Parlamentul a fost divizat, nu doar pe tema confiscării activelor, ci și în legătură cu construirea unui sistem european de apărare și sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Rezoluția a fost adoptată cu 288 de voturi pentru și 54 împotrivă, având susținerea deputaților din partidele macroniste, socialiști, ecologiști, precum și a formațiunilor de dreapta Les Républicains și Horizons. În schimb, deputații din La France insoumise (LFI) și comuniștii s-au opus, iar extrema dreaptă Rassemblement National (RN) a ales să se abțină.
Context geopolitic și simbolismul rezoluției
Adoptarea acestei rezoluții intervine într-un context geopolitic tensionat, marcat de intensificarea negocierilor de pace, în urma acordului Ucrainei cu privire la o propunere americană de încetare a focului cu Rusia pentru o perioadă de 30 de zile. Deși rezoluția are o valoare în principal simbolică, parlamentarii speră că aceasta le va permite să influențeze politica guvernamentală.
Textul rezoluției invită Uniunea Europeană, NATO și alte țări aliate să continue și să își crească sprijinul politic, economic și militar pentru Ucraina. De asemenea, deputații au modificat textul pentru a solicita Uniunii Europene să dezvolte o apărare europeană independentă.
Controversele legate de activele rusești
Un subiect central al dezbaterilor a fost confiscarea activelor rusești, în contextul în care în Europa se fac din ce în ce mai multe apeluri pentru o astfel de măsură. Rezoluția finală îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să procedeze fără întârziere la confiscarea activelor rusești înghețate, cu scopul de a susține financiar Ucraina în procesul său de rezistență și reconstrucție.
Deputatii LFI și RN s-au opus ideii, argumentând că aceasta ar încălca dreptul internațional. Laurent Mazaury, deputat independent și raportor al textului, a subliniat că „dreptul cutumiar” permite utilizarea activelor rusești dacă acestea sunt destinate sprijinirii Ucrainei. De asemenea, veniturile generate de aceste active sunt deja utilizate pentru a ajuta Kievul, însă confiscarea totală ridică probleme juridice și economice, a subliniat Benjamin Haddad, ministrul pentru Europa.
Critici și reacții politice
Deputații LFI și RN au acuzat rezoluția de a transmite un mesaj belicos, afirmând că aceasta ar putea alimenta ostilitățile. Sophia Chikirou, deputat din partea LFI, a declarat că „votul pentru război” implică responsabilitatea de a-l purta, în timp ce Marc de Fleurian, de la RN, a sugerat că cei care susțin războiul ar trebui să se întâlnească cu consecințele acestuia.
În replică, Patrick Mignola, ministrul pentru relații cu Parlamentul, a afirmat că scopul Uniunii Europene este tocmai de a opri războiul și de a apăra Ucraina. Marine Le Pen, fondatoarea RN, a criticat rezoluția din cauza unui paragraf referitor la aderarea Ucrainei la UE, subliniind că versiunea finală a textului solicită Uniunii Europene să „însoțească procesul de aderare”.
De asemenea, alte subiecte dezbătute au inclus problema importurilor de gaze rusești de către țările Uniunii Europene și prezența soldaților francezi în regiune.
Propuneri pentru desfășurarea forțelor europene în Ucraina
Recent, a fost subliniată necesitatea ca guvernul francez, alături de partenerii săi europeni, să analizeze opțiunea desfășurării unor forțe europene de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea unui acord de pace. Această inițiativă ar putea juca un rol crucial în stabilizarea regiunii și în sprijinul procesului de reconstrucție post-conflict.
Decizia de a desfășura forțe de menținere a păcii ar putea contribui la crearea unui mediu sigur și stabil, esențial pentru reconstrucția și dezvoltarea Ucrainei. Aceasta ar putea, de asemenea, să încurajeze dialogul între părțile implicate în conflict, facilitând astfel o soluție durabilă.
