România și Criza de Încredere
România se confruntă cu o profundă criză de încredere și a adevărului, a declarat filosoful Gabriel Liiceanu în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24. Potrivit acestuia, nicio altă țară din Europa nu a ajuns la un nivel de dezinformare atât de ridicat ca România în prezent, iar curentul extremist a atins cote fără precedent.
Analiza situației politice
În cadrul emisiunii, Liiceanu a discutat și despre președintele interimar Ilie Bolojan, pe care l-a descris ca fiind „un om dintr-o bucată”. De asemenea, a comentat asupra președintelui Klaus Iohannis, afirmând că acesta a „trântit ușa” și a lăsat țara „în ceață”.
Cauzele crizei actuale
Filosoful a subliniat că unul dintre factorii care au contribuit la situația actuală este criza de neîncredere, care a fost alimentată de o „minciună prin omisiune” pe parcursul ultimilor 35 de ani. „Am simțit nevoia să înțeleg cum am ajuns aici, iar în această perioadă tumultuoasă, ne-am pus întrebări fundamentale. De ce a ajuns România în acest punct? Cum am ajuns în această criză politică?”, a spus el.
Liiceanu a explicat că această criză se poate descrie prin două dimensiuni: criza de încredere și criza adevărului. Prima se referă la așteptările pe care cetățenii le au de la cei aleși în funcții publice, care ar trebui să acționeze în slujba populației, nu în interesul propriu sau al grupurilor de interese. „A avea încredere în statul în care trăiești presupune convingerea că cei care ne conduc sunt capabili și că acționează pentru binele comunității”, a adăugat el.
Despre criza adevărului
Referindu-se la criza adevărului, Liiceanu a afirmat că România a devenit „o țară impurificată de minciună” în ultimele trei decenii. „S-a mințit sau s-a mințit prin omisiune. Nu cred că există în Europa o țară care să fie atât de dezinformată în legătură cu propria realitate precum România”, a concluzionat el.
Filosoful a încheiat prin a sublinia importanța adevărului și a încrederii în conducători, evidențiind necesitatea unei schimbări fundamentale în modul în care politica este percepută și practicată în România.
Încrederea în Ilie Bolojan și criza adevărului
Gabriel Liiceanu a discutat recent despre încrederea pe care o are în președintele interimar, Ilie Bolojan, subliniind că actuala problemă de neîncredere a societății provine din numeroasele întrebări legate de trecutul recent al țării. Liiceanu a menționat că a avut o conversație cu Bolojan, în care a fost abordată tema rostirii adevărului în contextul actual.
„Bolojan este, pentru mine, un om integru, în care am încredere. Indiferent de funcția pe care o ocupă, el caută mereu modalități de a face bine pentru ceilalți”, a afirmat filosoful. Totuși, el a remarcat că Bolojan a ezitat să rostească adevărul, recunoscând că acest lucru este complicat, deoarece adevărul despre prezent este strâns legat de evenimentele istorice din trecut, începând cu decembrie 1989. „Nu poți cere rostirea unui adevăr istoric când ceea ce l-a precedat este construit pe minciuni”, a adăugat el.
Liiceanu a subliniat că actuala criză a adevărului este profundă, întrucât nimeni nu oferă clarificări despre cine a fost responsabil pentru evenimentele dramatice din istoria recentă a României, inclusiv incidentele violente din 22 decembrie și minerade. Tăcerea care persistă astăzi se hrănește din trecut, fie prin omisiune, fie prin minciună.
Criza dezinformării la nivel global
El a continuat să discute despre tendințele globale, afirmând că planeta se confruntă cu o criză a dezinformării. „În prezent, ne aflăm într-o eră în care fake news-urile și falsificările de imagini sunt omniprezente, ceea ce contribuie la această criză a adevărului”, a spus Liiceanu. El a subliniat că una dintre cele mai mari provocări pentru cei care doresc să afle adevărul este verificarea surselor de informație, lucru care devine din ce în ce mai complicat din cauza volumului mare de informații disponibile.
„Dacă dispare criza încrederii, va dispărea și criza adevărului. Prima condiție a încrederii este cuvântul celui care vorbește, în funcție de credibilitatea pe care o are”, a mai adăugat acesta.
Critica adusă președintelui Iohannis
Liiceanu și-a exprimat dezamăgirea față de președintele Klaus Iohannis, afirmând că acesta a „trântit ușa” și a lăsat societatea în incertitudine. El a subliniat că nu îl interesează demisia lui Iohannis, ci mai degrabă faptul că a permis României să ajungă într-o astfel de situație. „Un președinte care nu comunică nimic pleacă, iar lăsarea țării în acest stadiu este de neiertat”, a conchis Liiceanu.
Critica lui Gabriel Liiceanu asupra situației politice actuale
Gabriel Liiceanu, cunoscut scriitor și filosof, a exprimat recent o opinie drastică privind actuala stare a țării și a serviciilor. Acesta consideră că lăsarea națiunii într-o stare de ignoranță și neștiință este inacceptabilă, subliniind că atât liderii, cât și instituțiile de forță au o responsabilitate în acest sens. El a subliniat că nu este responsabilitatea cetățenilor să anticipeze posibile lovituri de stat sau comploturi la vârful puterii.
Îngrijorări privind extremismul politic
Liiceanu a adus în discuție și ascensiunea curentului extremist, afirmând că acesta a atins „cote fără precedent”. El a observat că unii candidați la alegerile prezidențiale își revendică locul la Cotroceni, deși nu au demonstrat contribuții semnificative pentru binele țării. Critica sa se îndreaptă și către partidele care au pregătit terenul pentru ascensiunea acestor politicieni, acuzându-le de corupție și nepotism.
Criteriile de selecție pentru candidați
Filozoful a subliniat importanța unui criteriu de evaluare pentru alegători, afirmând că este esențial ca un candidat să aibă realizări concrete care să-l recomande pentru funcția dorită. Exemplificând, el a menționat cazul domnului Bolojan, care a demonstrat că se pot implementa schimbări pozitive în orașul Oradea. În contrast, Liiceanu a pus sub semnul întrebării realizările liderilor AUR, întrebându-se ce contribuții au avut aceștia în beneficiul României.
Efectele corupției asupra încrederii în politicieni
Liiceanu a afirmat că, în ultimele decenii, corupția și nepotismul au erodat încrederea populației în clasa politică. El a remarcat că, în ciuda existenței unor politicieni valoroși în istoria țării, actuala generație a eșuat în a construi o imagine pozitivă. Filosoful a concluzionat că, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, este necesar ca politicienii să demonstreze realizări concrete și să se distanțeze de practicile corupte care au marcat trecutul recent al României.
