Al doilea proiect de lege pentru pensiile speciale ale magistraților publicat
Al doilea proiect de lege referitor la pensiile speciale ale magistraților a fost publicat miercuri seară, 19 noiembrie, în cadrul transparenței decizionale, ca urmare a respingerii primului proiect de Curtea Constituțională, din cauza absenței avizului CSM.
Detalii despre noul proiect: 70% din ultimul salariu net și tranziție extinsă
Executivul condus de Ilie Bolojan a anunțat că magistrații vor avea posibilitatea de a se pensiona cu un maximum de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din ultimul salariu brut, așa cum se aplică în prezent. Conform proiectului, care a fost coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, cuantumul pensiei va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă.
Acest procent este identic cu cel din prima variantă a proiectului, care a fost respins de CCR.
O modificare semnificativă este reprezentată de perioada de tranziție, care va fi extinsă la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Executivul a specificat că, în cadrul celor minimum 25 de ani de vechime necesari pentru pensionare, se vor putea asimila 10 ani de activitate în alte domenii juridice.
Premierul Bolojan a subliniat din nou importanța ca CSM să emită avizul consultativ cât mai repede, pentru a evita pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR.
Impactul amânării avizului CSM asupra justiției și finanțelor României
Reforma pensiilor magistraților a fost inițial adoptată în cadrul pachetului de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și a fost asumată în Parlament pe 1 septembrie. Aceasta prevedea creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o tranziție de 10 ani, și plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu net.
Astfel, 70% ar însemna o pensie lunară netă de 3.200 de euro pentru un magistrat, o sumă pe care foarte puțini români o obțin după o carieră de 35-40 de ani, a explicat premierul.
Decizia Executivului a fost luată în ciuda protestelor și amenințărilor din partea magistraților, inclusiv la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României a avertizat că întârzierile în procese vor crește, afectând calitatea justiției, iar ulterior, magistrații au intrat în grevă, blocând activitatea justiției timp de mai multe săptămâni.
Pe 20 octombrie, CCR a decis, după două amânări, că legea ce reduce pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor este neconstituțională, cu un vot de 5-4, majoritatea judecătorilor fiind de la PSD. Curtea a argumentat respingerea pe baza lipsei avizului CSM, într-o motivare complexă ce a fost extinsă pe zeci de pagini.
Pe 4 noiembrie, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au convenit să extindă perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, păstrând în același timp plafonul pensiilor speciale la 70% din ultimul salariu net.
Refuzul propunerilor privind pensiile speciale
Procurorul General, alături de alți reprezentanți ai justiției, au respins discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan, refuzând propunerea de a stabili pensiile speciale la un nivel egal cu ultimul salariu net. Această solicitare a fost considerată inacceptabilă de către coaliția de guvernare.
Este important de subliniat că România se confruntă cu riscul de a pierde 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă jalonul 215, referitor la pensiile speciale, nu este implementat până pe 28 noiembrie. Acesta este termenul limită impus de Comisia Europeană. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să ofere un aviz rapid, deși acesta are caracter consultativ, pentru ca proiectul legii pensiilor magistraților să poată parcurge toate etapele legale necesare și să fie ulterior promulgat de președinte.
Critica lui Cristian Tudor Popescu la adresa magistraților
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a exprimat recent un protest vehement față de acțiunile magistraților care au blocat justiția prin greve. El a adus în discuție deciziile controversate ale judecătorilor care au eliberat hoți, escroci, violatori și criminali.
Popescu a subliniat că, deși președintele Nicușor Dan afirmă că magistrații depun mult efort, nu menționează că nimeni dintre aceștia nu este tras la răspundere pentru hotărârile lor irresponsabile.
„Hotărâri judecătorești incredibile și revoltătoare, puneri în libertate ale unor infractori, prescripții după procese desfășurate pe parcursul a mai multor ani, fără ca cineva să investigheze aceste abuzuri. Judecătoarea din Constanța, care a confundat un dosar cu sala de judecată, rămâne neatinsă, iar Inspecția Judiciară pare să nu aibă nicio activitate relevantă,” a declarat Cristian Tudor Popescu, evidențiind gravitatea situației actuale din justiție.
