Critica Comisiei Europene la adresa Guvernului României
Comisia Europeană a transmis recent o scrisoare prin care critică Guvernul României pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă informativă, redactată de Marcel Boloș și distribuită tuturor ministerelor, relevă că oficialii de la Bruxelles solicită explicații pentru întârzierile constatate la București. Aceștia consideră că modificările sugerate de autoritățile române în diverse domenii sunt nerealiste.
Documentul evidențiază faptul că Executivul ar fi avut capacitatea de a construi cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate, și că nu a demonstrat flexibilitate în ceea ce privește reformele din sectorul energetic.
Modificările propuse de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
La începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), sub conducerea lui Marcel Boloș, a trimis Comisiei Europene o serie de modificări la Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre acestea se numără propunerea de a reduce cu 3,5 miliarde de euro fondurile alocate proiectelor care nu au șanse de finalizare până în 2026, cu scopul de a redirecționa resursele către proiecte mai avansate.
Cu toate acestea, răspunsul primit de Guvern din partea Comisiei Europene nu a fost favorabil în totalitate. Comisia a argumentat că modificările nu sunt susținute de documentație adecvată și că unele dintre măsuri nu sunt realiste. De asemenea, a subliniat că întârzierile de la București afectează dezvoltarea țării.
Provocările din sectorul energetic
Oficialii europeni au semnalat unele dintre cele mai mari probleme în sectorul energetic, în special în legătură cu reforma decarbonizării, care implică închiderea minelor de cărbune. Conform angajamentelor asumate în PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul anului curent, inclusiv unitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.
În schimb, Ministerul Energiei a propus amânarea acestei măsuri până în 2029, argumentând că nu există suficiente capacități pe gaz pentru a înlocui producția de energie pe bază de cărbune. Conform documentului consultat, Comisia Europeană a afirmat că ministerul nu a furnizat dovezile necesare pentru a justifica aceste întârzieri.
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja
Într-un răspuns oferit, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că Ministerul Energiei a înaintat Comisiei Europene o analiză detaliată, explicând de ce este esențială amânarea termenelor de închidere a termocentralelor și a carierelor de lignit. Burduja a subliniat că securitatea energetică a României este o prioritate și nu poate fi negociată.
Ministerul, împreună cu Dispecerul Energetic Național și Complexul Energetic Oltenia, a transmis Comisiei o analiză tehnică amplă, justificând necesitatea amânării închiderii unităților de producție de energie pe bază de lignit.
Provocările sistemului energetic național și angajamentele de decarbonizare
Recent, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a discutat despre provocările cu care se confruntă sistemul energetic național. Acesta a evidențiat impactul unor factori externi asupra prețului energiei pe piața regională și a subliniat necesitatea unei renegocieri a angajamentelor de decarbonizare. Burduja a afirmat că România va utiliza toate argumentele tehnice și juridice disponibile pentru a obține o evaluare corectă din partea Comisiei Europene.
Ministrul a reiterat angajamentul țării de a respecta legislația în domeniul decarbonizării și PNRR, care prevede termene până în anul 2032. România justifică necesitatea prelungirii exploatării cărbunelui de la Complexul Energetic Oltenia, precum și a centralelor termice pe cărbune din Craiova și Râmnicu Vâlcea, esențiale pentru încălzirea centralizată a acestor comunități. Burduja a subliniat importanța renegocierii țintei 119, în conformitate cu reglementările europene care permit statele membre să solicite ajustări în fața unor circumstanțe obiective.
Problemele din sectorul sănătății
Pe lângă provocările energetice, sectorul sănătății se confruntă și el cu dificultăți. Comisia Europeană a cerut explicații Guvernului român cu privire la imposibilitatea de a construi toate cele 24 de spitale promise inițial. Aceasta a subliniat că, având bugetul alocat, Guvernul ar fi putut finaliza cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate de ministrul Marcel Boloș.
Oficialii europeni au observat contradicții în declarațiile Executivului, care, în urmă cu două luni, afirma că doar 11 spitale au înregistrat progrese și ar putea fi finalizate în următorul an. Documentul citat sugerează că reducerea numărului de spitale la 13 ar trebui să conducă la ajustări corespunzătoare ale bugetului și că ar trebui furnizate explicații suplimentare pentru circumstanțele obiective care au condus la aceste întârzieri.
Întârzieri în alte ministere
Comisia Europeană a criticat și Ministerul Mediului pentru întârzierile în implementarea proiectelor din PNRR. Aceasta a cerut clarificări suplimentare legate de intenția ministerului de a menține proiecte cu șanse reduse de realizare. Printre acestea se numără cele 26 de sisteme de reciclare a deșeurilor, cu un buget de 220 milioane de euro, care ar trebui să recicleze anual 8 miliarde de ambalaje. Ministrul Mircea Fechet a explicat că întârzierile sunt cauzate de complexitatea ridicată a reformei, ceea ce necesită mai mult timp pentru implementare.
Nevoile tehnice ale reciclării și lipsa echipamentelor
Ministrul a subliniat că, în numeroase situații, este necesară achiziția de echipamente tehnologice care nu sunt disponibile pe stoc și care nu sunt produse în serie, ci sunt fabricate conform cerințelor specifice ale fiecărui reciclator.
Investițiile la CFR și creșterea prețurilor
Guvernul nu a oferit clarificări suficiente Comisiei Europene în legătură cu investițiile destinate CFR. Ministerul Transporturilor a solicitat o majorare a prețurilor pentru contractele în desfășurare cu mai mult de 50%, invocând creșterea costurilor materialelor de construcții. În prezent, oficialii UE solicită dovezi suplimentare în acest context.
Solicitări de explicații din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a solicitat clarificări și din partea Ministerului Agriculturii referitor la proiectele care vizează panourile fotovoltaice, de la Ministerul Muncii în legătură cu tichetele de muncă acordate lucrătorilor casnici, dar și de la Ministerul Educației, privind educația timpurie și măsurile implementate pentru copiii din zone defavorizate.
Termen limită pentru Guvern
Comisia Europeană a stabilit un termen pentru Guvern, solicitând ca până la începutul lunii viitoare să fie trimise toate explicațiile necesare, precum și versiunea finală a modificărilor dorite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În absența unor îmbunătățiri, Executivul se confruntă cu riscul de a pierde fonduri.
Întârzierile în atragerea fondurilor
Într-o discuție cu Digi24, Marcel Boloș, ministrul responsabil de PNRR, nu a oferit detalii cu privire la întârzierile în proiectele care implică sume semnificative. România nu a reușit să atragă fonduri din PNRR de la finalul anului 2023. Dintr-un total de 28,5 miliarde de euro alocate țării, autoritățile din București au obținut puțin peste 9 miliarde, în condițiile în care planul european se încheie anul viitor.
