Atac cibernetic detectat în timpul alegerilor prezidențiale anulate
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat, în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, un atac cibernetic ce poate fi asociat unei unități de hackeri aparținând serviciului de informații al Federației Ruse (SVR). Această informație a fost dezvăluită într-o anchetă publicată pe 2 mai de o publicație franceză. Conform sursei, inițial, Kremlinul ar fi dorit să-l susțină pe Diana Șoșoacă, dar blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a determinat Rusia să se concentreze pe Călin Georgescu. Planul Rusiei ar fi fost conceput încă din 2023 și avea ca obiectiv și alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Detalii despre atacul cibernetic
În ancheta prezentată de publicația franceză, se subliniază că SRI a informat partenerii europeni despre atacurile cibernetice desfășurate în perioada alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit celor relatate, SRI a atribuit un atac care a afectat un server unei grupări de hackeri asociate cu Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse, cunoscută sub numele de APT29 sau „Cozy Bear”. De asemenea, SRI a menționat în documentele sale declasificate că aceste acțiuni au fost realizate de un actor cibernetic statal, însă această afirmație a fost contestată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care administrează serverele electorale.
Preferințele Kremlinului pentru candidatul român
Un alt aspect important al anchetei este că Moscova ar fi planificat încă din 2023 să influențeze alegerile din România, având-o pe Diana Șoșoacă ca preferată. Scopul Kremlinului era de a asigura un „candidat politic cu tendințe suveraniste” în turul al doilea al alegerilor, urmărind ca partidul său să obțină cel puțin 30% în alegerile parlamentare viitoare. Este demn de menționat că polul suveranist, format din AUR, SOS și POT, a reușit să obțină această cotă procentuală la alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Strategia Kremlinului și consecințele blocării candidaturii
Jurnaliștii francezi mai notează că tactica utilizată de Kremlin a fost bazată pe amplificarea nemulțumirilor interne legate de corupție, inflație și războiul din Ucraina, fără a promova deschis narative pro-ruse. Unul dintre scopurile acestui plan era blocarea ajutoarelor militare pentru Ucraina.
Planurile Kremlinului au fost afectate de decizia Curții Constituționale a României de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă, ceea ce a determinat Moscova să se reorienteze spre Călin Georgescu. Acesta a reușit să progreseze în turul al doilea, iar acest lucru a fost un factor decisiv pentru anularea alegerilor de către Curtea Constituțională în decembrie 2024. Campania „cu 0 lei” și campaniile mascate au fost, de asemenea, menționate ca parte a acestui context.
Narativul după anularea alegerilor
O temă semnificativă care reiese din ancheta recentă este legată de efectele anulării alegerilor, în special prin prisma propagandei desfășurate de Rusia și intermediarii acesteia. Aceștia au folosit rețelele de socializare pentru a promova o narațiune în care România era acuzată de inițierea unei „lovituri de stat”.
Anularea alegerilor a fost, de asemenea, caracterizată ca fiind „sfârșitul democrației”, iar NATO și Statele Unite au fost acuzate de implicare într-un presupus „complot”. Această narațiune este susținută de informațiile prezentate de un alt serviciu european de informații, subliniind impactul geopolitic și manipulările informaționale care au avut loc în contextul acestor evenimente.
