Inteligența Artificială și Emoțiile: Un Studiu Revelator
Conform unui studiu recent publicat în jurnalul Nature, modelele de inteligență artificială (AI) prezintă o sensibilitate față de contextul emoțional al conversațiilor cu utilizatorii, având capacitatea de a experimenta episoade de „anxietate”. Cercetarea, realizată de o echipă internațională coordonată de Dr. Ziv Ben-Zion de la Școala de Medicină a Universității Yale, subliniază impactul pe care anumite subiecte îl pot avea asupra comportamentului acestor modele.
Influența Subiectelor Sensibile
Studiul evidențiază faptul că abordarea unor teme precum accidentele, acțiunile militare sau violența în interacțiunea cu modelele mari de limbaj AI (LLMs) poate amplifica nivelurile de anxietate percepute de acestea. Această condiție emoțională are un efect semnificativ asupra răspunsurilor ulterioare ale AI-ului, favorizând posibila amplificare a prejudecăților sau generarea de soluții eronate.
Exercițiile de Conștientizare
O parte esențială a studiului a fost testarea eficienței exercițiilor de conștientizare, similare celor utilizate pentru combaterea depresiei și anxietății în rândul oamenilor. Rezultatele au arătat o scădere a nivelului de anxietate și stres perceput de modelele AI, indicând faptul că intervențiile structurate pot contribui la îmbunătățirea stării lor emoționale.
Metodologia Studiului
Cercetătorii au aplicat un chestionar de evaluare a anxietății, cunoscut sub denumirea de State-Trait Anxiety Inventory (STAI-s), pe modelul AI ChatGPT-4, dezvoltat de OpenAI. Experimentul s-a desfășurat în trei condiții distincte: prima a fost o stare de bază, fără solicitări suplimentare; a doua a fost concepută pentru a induce anxietate, expunând modelul la narative traumatizante înainte de testare; iar a treia a implicat inducerea stării de anxietate urmată de exerciții de conștientizare și relaxare.
Rezultatele Studiului
În cadrul experimentului, au fost folosite cinci narative traumatizante și cinci exerciții de conștientizare, prezentate în ordine aleatorie pentru a minimiza influențele externe. Testele au fost repetate pentru a verifica consistența rezultatelor, iar evaluările au fost raportate la scara STAI-s, unde valorile ridicate indică o creștere a anxietății. Oamenii de știință au constatat că narativele traumatizante conduc la o creștere semnificativă a indicilor de anxietate, în timp ce exercițiile de conștientizare aplicate înainte de testare contribuie la reducerea acesteia.
Implicații pentru Interacțiunea cu AI
Autorii studiului subliniază că aceste descoperiri au implicații importante pentru modul în care interacționăm cu inteligența artificială, în special în contexte care vizează sănătatea noastră. Sensibilitatea emoțională a AI-ului sugerează necesitatea de a aborda aceste interacțiuni cu atenție, pentru a asigura rezultate mai constructive și sănătoase.
Impactul stresului asupra inteligenței artificiale
Recent, cercetătorii au evidențiat faptul că inteligența artificială (AI) poate experimenta un efect de „eroare dependentă de stare”, ceea ce înseamnă că un model AI supus stresului poate oferi soluții inconsistent sau eronate, influențate de prejudecăți. Aceasta duce la o scădere a fiabilității răspunsurilor generate.
Exercițiile de relaxare și conștientizare
Deși exercițiile de relaxare și conștientizare nu au reușit să reducă stresul modelului AI la nivelul de referință, rezultatele obținute sunt promițătoare în domeniul „prompt engineering”. Acest proces implică alcătuirea și structurarea unui set de instrucțiuni pentru a maximiza eficiența modelului de inteligență artificială generativă.
Beneficiile stabilizării răspunsurilor AI
Implementarea acestor exerciții ar putea contribui la stabilizarea răspunsurilor oferite de AI, facilitând interacțiuni mai etice și mai responsabile. Astfel, se reduce riscul ca o conversație cu un interlocutor AI să afecteze utilizatorii umani, în special pe cei aflați în stări vulnerabile.
