Avertizări despre dezastrul bugetar din România
Conducerea politică a României, cu președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost informată încă din august 2024 despre riscurile iminente ale unui dezastru bugetar, conform unor documente confidențiale recent dezvăluite. Aceste informații au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș.
Documentele confidențiale
Informările au fost trimise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, deoarece divulgarea lor ar fi putut genera o „criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și onora datoriile, a explicat Boloș. „În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, iar eu eram singurul care trimitea informări în acest sens. Execuția bugetară era publicată lunar, iar evoluția deficitului bugetar era evidentă”, a declarat Boloș.
Riscurile financiare
Documentul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în considerare execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, semnat de Marcel Boloș și alți oficiali, sublinia că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar. Conținutul acestuia avertiza că, în lipsa unor măsuri bugetare rapide, ținta asumată de deficit ar putea fi depășită, ceea ce ar duce la creșterea costurilor pentru finanțarea deficitului.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate marcate „strict confidențial”, care demonstrează că lideri politici au fost informați, între august și decembrie 2024, despre riscul ca România să încheie anul cu un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel inițial estimat. Avertizările au fost adresate principalelor instituții ale statului cu privire la dificultățile în găsirea fondurilor necesare pentru plata pensiilor și salariilor crescute de guvernul Ciolacu, precum și asupra riscurilor de retrogradare a României în ochii investitorilor.
Deficitul bugetar și reacțiile politice
Fostul ministru de Finanțe a mai menționat că, la momentul plecării sale din funcție, deficitul bugetar ajunsese la 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, estimând că România va încheia anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o reacție la aceste avertismente, fostul premier Marcel Ciolacu a declarat că România nu se află în pericol de colaps economic, respingând acuzațiile referitoare la un „dezastru economic” lăsat în urmă. El a criticat teoriile alarmiste și a întrebat cine beneficiază de panica generată în rândul populației și firmelor românești. „Am plătit prețul politic pentru greșelile mele și sunt convins că România are nevoie de un nou început”, a concluzionat Ciolacu.
Declarațiile lui Marcel Ciolacu despre viitorul economic al României
În contextul actual al dezvoltării României, există o nevoie urgentă de lideri decizionali care să fie bine pregătiți și să inspire încredere, astfel încât să continue să promoveze progresul țării. Cu toate acestea, în ultima vreme, au apărut critici severe și teorii alarmante referitoare la un așa-zis „dezastru economic” lăsat în urma sa. Aceste acuzații sunt adesea însoțite de plângeri penale, care par să fie lipsite de fundament, având în vedere că execuțiile bugetare sunt disponibile publicului, iar orice persoană interesată poate verifica modul în care au fost utilizate resursele financiare ale statului.
Marcel Ciolacu a declarat că, dacă este necesar să suporte consecințe legale pentru a asigura realizarea Autostrăzii Moldovei, va accepta această situație fără regrete, subliniind angajamentul său față de dezvoltarea infrastructurii naționale după 30 de ani. Aceasta evidențiază determinarea sa de a îmbunătăți condițiile economice și de a avansa proiectele esențiale pentru România.
