Banca de Resurse Vegetale Genetice Buzău Omologhează Soiul de Busuioc „Miron”
Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a inițiat procesul de omologare pentru un nou soi de busuioc, denumit „Miron”. Această denumire onorează memoria lui Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și este parte din celebrarea Centenarului Patriarhiei Române.
Dedicația Anului 2025 Centenarului Patriarhiei
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca anul 2025 să fie dedicat Centenarului Patriarhiei Române și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX. Această hotărâre coincide cu aniversarea a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei și a 140 de ani de la obținerea autocefaliei. Decizia de înființare a fost adoptată pe 4 februarie 1925, la scurt timp după Marea Unire din 1918.
Un Soi de Busuioc cu Caracteristici Unice
Cu ocazia acestei aniversări, reprezentanții BRGV Buzău au propus un soi de busuioc cultic ca semn de respect față de biserică. Directorul BRGV, Costel Vînătoru, a subliniat importanța acestui moment istoric pentru România: „Se împlinesc 100 de ani de la înființarea Patriarhiei, un moment semnificativ pentru țara noastră. La Bancă, așteptăm certificatul de omologare pentru soiul ‘Miron’, care va fi destinat cultului nostru bisericesc la diverse slujbe.”
Acest soi de busuioc, considerat „floarea bisericii”, se distinge prin caracteristici speciale. Spre deosebire de alte soiuri, care oferă arome variate precum cele de trandafir sau mentă, busuiocul „Miron” are un parfum tradițional românesc și buchetează în mod natural, facilitând utilizarea sa în cadrul ritualurilor religioase.
Utilizări și Beneficii ale Busuiocului
În portofoliul BRGV se află peste 100 de soiuri de busuioc, incluzând specii românești și internaționale. Busuiocul este considerat o plantă sacră în România, având aplicații atât în medicină, cât și în gastronomie. De asemenea, este apreciat pentru proprietățile sale de purificare a aerului.
Costel Vînătoru a adus în discuție tradiția monahilor din Munții Buzăului, care au contribuit semnificativ la cultivarea și conservarea acestor semințe. „Multe dintre semințele pe care le avem astăzi se datorează priceperii lor în grădinărit”, a adăugat el.
Perspective Viitoare
BRGV Buzău își propune să pună la dispoziția Patriarhiei suficiente semințe din acest soi pentru a fi distribuite către mănăstiri, unde acestea pot fi multiplicate și utilizate în continuare. Inițiativa subliniază angajamentul băncii de a promova biodiversitatea și de a sprijini tradițiile religioase românești.
Costel Vînătoru: Legătura Buzăului cu Creștinismul
În fiecare duminică, Costel Vînătoru se îmbracă în haina de preot și slujește alături de alți părinți la Biserica „Sfântul Spiridon” din municipiul Buzău. Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființarea patriarhiei, el subliniază legătura profundă dintre Buzău și creștinism, precum și moștenirea spirituală pe care România o păstrează de la sfinții neamului.
Buzăul și Primele Mărturii Creștine
„Buzăul are o legătură strânsă cu Patriarhia Română, deoarece aici se află primele dovezi ale prezenței creștinismului pe teritoriul României”, afirmă Vînătoru. El face referire la peșterile rupestre din zonă, care continuă să ofere mărturii importante. Un moment semnificativ în istoria creștinismului buzoian este martirizarea Sfântului Sava în apele Buzăului în anul 372, acesta fiind martirizat pentru credința sa.
De asemenea, Vînătoru menționează scrisoarea trimisă de Sfântul Vasile cel Mare către preotul local, prin care se solicita rămășițele pământești ale Sfântului Mucenic Sava, numit Gotul, având în vedere că în acea perioadă regiunea se afla sub stăpânirea goților, deși el era un localnic.
Importanța Episcopiei Buzăului
Episcopia Buzăului a fost înființată mai târziu și există documente care atestă că aceasta a fost un centru de învățătură și spiritualitate puternică. Vînătoru menționează sihăstriile din Munții Buzăului și pe Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului, care a transformat acești munți în „Athosul românesc”. Călugării din Sfântul Munte veneau aici să-l întâlnească pe Cuviosul Vasile și să învețe din învățăturile sale.
Înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române
Pe 4 februarie 1925 a fost adoptat Actul de înființare a Patriarhatului ortodox român. Hotărârea a fost aprobată de Senat pe 12 februarie și de Camera Deputaților pe 17 februarie, iar pe 23 februarie a fost promulgată Legea care a ridicat scaunul arhiepiscopal și mitropolitan al Ungrovlahiei la rangul de scaun patriarhal. Astfel, Mitropolitul primat Miron Cristea a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
