Curtea Constituțională a României analizează sesizarea AUR privind Registrul Unic al Transparenței Intereselor
Pe 5 noiembrie, Curtea Constituțională a României va discuta sesizarea formulată de AUR referitoare la noua lege care impune deputaților și senatorilor să consemneze întâlnirile cu terțe persoane în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Această lege, adoptată pe 30 septembrie de plenul reunit al Parlamentului, modifică și completează articolul 12 din Legea nr. 96/2006, care reglementează Statutul deputaților și senatorilor.
Proiectul legislativ a fost aprobat cu 236 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 105 abțineri. Conform noilor reglementări, întâlnirile dintre deputați, senatori și terțe persoane referitoare la inițiative legislative vor fi înregistrate în RUTI, indiferent dacă acestea au loc în Parlament, în birourile parlamentare din circumscripții sau în alte locații stabilite de comun acord, fie în format fizic, fie online.
Obligația de transparență pentru parlamentari
Legea prevede că deputații și senatorii trebuie să mențină un dialog deschis și echitabil cu cetățenii și persoanele terțe, în conformitate cu mandatul lor parlamentar. Transparența în colaborarea dintre aceștia și terțe părți se realizează prin intermediul RUTI, o platformă publică accesibilă online, unde sunt publicate întâlnirile cu persoanele care își exprimă interesul pentru inițiative legislative aflate în procedură parlamentară.
Definirea persoanelor terțe
Legea definește „persoanele terțe” ca fiind orice reprezentant mandatat al unei societăți comerciale, organizații de advocacy, asociații, fundații, federații, organizații sindicale, organizații patronale sau camere de comerț care au un interes pentru inițiative legislative. Aceștia trebuie să se înregistreze în RUTI, creând un cont prin intermediul secretarului general al Camerei Deputaților sau al Senatului.
Persoanele terțe sunt obligate să completeze toate informațiile necesare în formularul de înregistrare, iar datele trebuie actualizate anual sau ori de câte ori este necesar. Neactualizarea acestora poate conduce la eliminarea din RUTI. Înregistrarea unei persoane terțe trebuie să fie efectuată cu cel puțin trei zile înainte de o întâlnire oficială cu parlamentarii.
Publicarea întâlnirilor în RUTI
Parlamentarii au obligația de a publica informațiile despre întâlnirile cu persoanele terțe cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea acestora. În cazul întâlnirilor neplanificate, informațiile trebuie publicate în termen de 48 de ore de la finalizarea întâlnirii. Aceste informații trebuie să includă numele participanților, denumirea entităților reprezentate, data și locul întâlnirii, precum și o descriere a scopului acesteia.
Secretarul general al Camerei Deputaților și secretarul general al Senatului sunt responsabili de administrarea RUTI, asigurându-se că reglementările sunt respectate.
Birourile Permanente Reunite Vor Aproba Ghidul de Utilizare al Platformei RUTI
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului se pregătesc să aprobe un ghid de utilizare pentru platforma RUTI, care este gestionată de Secretariatul General al Guvernului, conform legislației actuale. Legea stipulează că secretarii generali ai celor două camere vor elabora și publica un raport anual privind funcționarea RUTI, conținând informații și date statistice relevante pentru anul precedent. Nerespectarea obligației de publicare a acestui raport va atrage sancțiuni, inclusiv avertismente scrise pentru senatorii sau deputații implicați, conform regulamentelor interne ale celor două camere.
Recomandările OCDE privind Transparanța
Inițiatorii proiectului fac referire la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind transparența. România își propune să adere la OCDE, care promovează un set de principii menite să asigure transparența în interacțiunile dintre decidenți și terțe părți în contextul deciziilor publice. Recomandările OCDE subliniază importanța creării unui sistem eficient de transparență care să limiteze influența nejustificată asupra politicilor publice și să asigure o participare echitabilă a părților interesate.
Critica Proiectului de către Parlamentari
Pe 30 septembrie, în cadrul unei sesiuni plenare, mai mulți parlamentari au criticat prevederile propunerii legislative. Deputatul PSD Mihai Ghigiu a cerut retrimiterea proiectului la comisie, dar propunerea a fost respinsă, iar actul normativ a fost adoptat. Kelemen Hunor, deputat UDMR, a caracterizat proiectul ca fiind „superficial, inaplicabil și fără legătură cu realitatea”, subliniind lipsa unor definiții clare care să evite ambiguitățile legale.
De asemenea, deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a ridicat semne de întrebare cu privire la definiția persoanelor terțe, susținând că proiectul contravine normelor constituționale.
Argumentele Proiectului în Favoarea Transparenței
Pe de altă parte, Mihai Ghigiu a afirmat că proiectul ajută la „standardizarea interacțiunilor dintre decidenți și persoanele juridice”, subliniind că registrul transparenței va îmbunătăți calitatea politicilor publice. Deputatul PNL Fănică Ciobotaru a adăugat că forma actuală a proiectului aduce clarificări necesare în acest domeniu.
Proiect de transparență în Parlamentul României
Senatorul USR, Violeta Alexandru, a declarat că inițiativa propusă vizează creșterea transparenței și facilitarea accesului pentru toți cei care doresc să își exprime opiniile în fața parlamentarilor prin căi democratice. Aceasta subliniază importanța implicării cetățenilor în procesul decizional.
„Informațiile vor fi prezentate public și am toată încrederea că nu există motive de îngrijorare. Consider că nu ar trebui să existe obiecții atâta timp cât ne asumăm reguli de transparență în cadrul Parlamentului României”, a afirmat Violeta Alexandru, răspunzând criticilor aduse proiectului.
