Declarațiile Vicepreședintelui CNSAS despre Crin Antonescu
Vicepreședintele Colegiului CNSAS, cercetătorul Mădălin Hodor, a oferit detalii în exclusivitate referitoare la nepublicarea declarației lui Crin Antonescu, dată la Securitate în anii ’80, privind tentativa de fugă a unui prieten. Hodor a subliniat că, din documentele analizate, reiese clar că Antonescu nu a fost niciodată lucrător sau colaborator al Securității. „Noi eliberăm aceste documente în regim legal. Nu putem răspunde la cereri din partea oricui. Este foarte posibil ca această declarație să ajungă în atenția publicului, așa cum a declarat Antonescu că își propune”, a afirmat Hodor.
Contextul declarației lui Crin Antonescu
Conform Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității, Crin Antonescu a oferit o declarație referitoare la un profesor. În documentele CNSAS se precizează că Antonescu nu a fost implicat în activități de poliție politică. De asemenea, instituția a emis încă din 2005 o decizie de „neapartenență și necolaborare cu Securitatea” în privința sa.
Antonescu a explicat ulterior că a fost o victimă a Securității și nu un colaborator. El a subliniat că declarația pe care a fost obligat să o facă în 1988 a avut scopul de a-și proteja colegul, nu de a-l denunța.
Confirmarea documentelor
Mădălin Hodor a declarat că „documentele confirmă întru totul declarațiile lui Crin Antonescu despre evenimentele din 1987”. Aceasta înseamnă că povestea relatată de Antonescu este susținută de dovezi existente în arhive, pe baza cărora CNSAS a luat decizia de necolaborare.
Fenomenul frontierist în perioada comunistă
Referitor la contextul istoric, Hodor a adus în discuție fenomenul frontierist din timpul comunismului, când părăsirea ilegală a României de către cetățeni era o acțiune extrem de riscantă. Tentativele de fugă erau aspru pedepsite, iar cei care încercau să evadeze se expuneau unor pericole majore, inclusiv riscul de a fi uciși pe frontieră sau arestați. Rudele și prietenii celor care încercau să fugă erau, de asemenea, afectați, putând suferi consecințe grave.
Mulți dintre ei erau chemați la Securitate pentru a oferi declarații cu privire la informațiile despre tentativele de „evaziune din țară”, termenul oficial utilizat de Securitate pentru a descrie fuga din „Raiul comunist românesc”. În cazul declarației lui Crin Antonescu, nepublicarea acesteia respectă procedurile legale, având în vedere că a fost dată în cadrul unei cercetări informativă.
Implicarea Securității
Hodor a explicat că persoanele chemate la Securitate, printre care și Crin Antonescu, au fost convocate după ce prietenul lor a încercat să fugă din țară. Toți cei care aveau legături cu acea persoană erau suspectați că ar putea avea intenții de evaziune. Astfel, chemarea lui Antonescu și a altora la Securitate se justifică prin această situație, deoarece, dacă ar fi fost la curent cu planul de fugă, ar fi putut fi considerați complici la o fapta pe care Securitatea o considera gravă.
Contextul Securității și declarațiile lui Crin Antonescu
În perioada regimului comunist, acțiunile împotriva autorităților erau privite cu suspiciune, iar cei care îndrăzneau să conteste regimul se expuneau riscurilor, inclusiv pedepsei cu închisoarea. Mădălin Hodor a explicat că Securitatea era interesată să afle dacă persoanele implicate aveau intenții de evaziune, așa cum se menționează în documentele unei persoane care a dorit să fugă în Austria.
Declarațiile lui Crin Antonescu
Hodor a subliniat că Crin Antonescu nu a mers de bunăvoie la Securitate pentru a oferi informații despre această persoană, ci a fost chemat în legătură cu prietenul său. Acesta a dat o declarație, iar ceilalți implicați au avut mărturii similare, afirmând că nu aveau cunoștință despre tentativa de evadare și nu au furnizat informații compromițătoare Securității.
Posibilitatea publicării declarației
Întrebat despre șansele ca declarația să fie publicată, Hodor a menționat că acestea sunt considerabile, cu condiția ca Antonescu să facă o solicitare oficială. El a subliniat că organizația nu funcționează ca o poliție politică și că documentele sunt eliberate legal. Dacă Antonescu cere această declarație, ea va fi disponibilă, iar el va decide cum să procedeze.
Regimul secret al notelor de constatare
Mihai Demetriade, cercetător la CNSAS, a explicat pe rețelele sociale că notele de constatare au un caracter secret de serviciu și nu sunt publice conform legislației în vigoare. Aceste note devin accesibile doar atunci când adeverințele asociate sunt contestate în instanță, moment în care devin consultabile.
Convocările în perioada comunistă
Demetriade a adus în discuție procesul convocărilor, subliniind că Crin Antonescu a fost chemat, la fel ca mulți alții, la sediul unei autorități a statului, fără a se specifica motivul sau că era vorba de Securitate. Era o obligație să te prezinți la aceste convocări. Odată ajuns acolo, persoanele nu știau întotdeauna cu cine discutau, având în vedere că adesea securiștii nu își declarau identitatea. Antonescu a fost chemat pentru clarificări în legătură cu un prieten care a încercat să părăsească țara, dar în declarația sa nu a menționat nimic negativ despre acesta și a semnat cu numele său real. CNSAS nu a impus restricții în acest caz.
