Românii preferă alegerile anticipate pentru depășirea crizei politice
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research între 11 și 14 mai 2026 relevă că 41,3% dintre români consideră că organizarea alegerilor anticipate ar reprezenta cea mai bună soluție pentru a depăși criza politică actuală. În același timp, o majoritate de peste 50% susține formarea unui nou Guvern. De asemenea, mai mult de 65% dintre respondenți doresc continuarea direcției pro-europene și pro-occidentale a țării.
Patru din zece români susțin organizarea alegerilor anticipate
Conform sondajului INSCOP, 40% dintre români consideră că alegerile parlamentare anticipate sunt calea optimă pentru a rezolva criza politică. Totuși, majoritatea respondenților, respectiv 50,7%, preferă formarea unui nou Executiv cu partidele aflate în Parlament. 8% dintre cei chestionați nu au oferit un răspuns.
Susținătorii ideii de formare a unui nou Guvern sunt în special votanții PSD, PNL și USR, dar și persoanele cu vârste de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban. În contrast, alegerile anticipate sunt sprijinite mai mult de votanții AUR, de bărbați și de persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, precum și de angajații din sectorul privat.
Majoritatea românilor preferă o direcție pro-europeană
Sondajul INSCOP mai arată că 65,6% dintre respondenți consideră că viitorul Guvern ar trebui să continue să promoveze o orientare pro-europeană și pro-occidentală. În schimb, 26,2% nu agreează această direcție, iar 8,2% nu au răspuns. Susținerea pentru o politică pro-europeană este mai mare în rândul votanților PSD, PNL și USR, persoanelor cu educație superioară și locuitorilor din București. Pe de altă parte, votanții AUR și cei cu educație primară se opun în proporție mai mare acestei orientări.
Remus Ștefureac: „Nu există o majoritate clară pentru alegeri anticipate”
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că datele sugerează că nu există o majoritate solidă în favoarea alegerilor anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică pentru alegerile anticipate, deoarece doar 41% din respondenți consideră că aceasta este soluția optimă pentru criza politică”, a declarat Ștefureac.
El a menționat că votanții PNL, PSD și USR sunt în mare parte împotriva anticipatelor, în timp ce electoratul AUR le susține. De asemenea, a evidențiat că o proporție semnificativă de români contestă direcția pro-occidentală a țării: „Două treimi dintre români doresc continuarea direcției pro-europene, dar un sfert din populație nu este de acord cu menținerea acestei orientări”, a explicat el.
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice) și a avut un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Rezultatele unui alt sondaj: Românii vor alegeri anticipate
Un sondaj realizat de Libertatea, la care au participat peste 2.000 de români, arată că 74% dintre aceștia preferă alegerile anticipate pentru formarea noului Guvern, în timp ce 17% optează pentru un guvern minoritar. Doar 5% sunt în favoarea refacerii coaliției existente sau a unui guvern tehnocrat.
Contextul crizei politice din România
România a intrat într-o criză politică pe 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul pentru premierul PNL, Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului Bolojan, cu 281 de voturi pentru, același număr cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în 2021. La scurt timp după aceea, PNL a anunțat că trece în opoziție.
Consultările pentru desemnarea unui nou premier au început pe 18 mai, iar pe 21 mai este programată o nouă rundă de discuții, la care sunt invitați și parlamentarii neafiliați, precum și reprezentanții grupurilor „Uniți pentru România” și „PACE – Întâi România”.
Informațiile au fost preluate din sursele INSCOP Research și Libertatea. Puteți citi mai multe detalii accesând linkurile: INSCOP Research și Libertatea.
Disclaimer: publicația Sursa Sigură nu își asumă textele, iar articolele aparțin publicațiilor citate.
