MApN atrage atenția asupra dezinformărilor pe TikTok și Facebook referitoare la legea „anti-drone”. „Se încearcă inducerea panicii”

Avertismentul Ministerului Apărării Naționale privind dezinformările online

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un avertisment cu privire la două proiecte de lege recent adoptate de Camera Deputaților. Acestea se referă la capacitatea Armatei de a doborî dronele care intră în spațiul aerian al României, chiar și în perioade de pace, și la desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace în interiorul țării. MApN a subliniat că aceste proiecte au generat o serie de dezinformări pe platformele sociale TikTok și Facebook.

Informații false răspândite în mediul online

Printre afirmațiile eronate se numără ideea că cetățenii români vor fi obligați să lupte în Ucraina, că adoptarea acestor proiecte va duce la instaurarea unei dictaturi militare în Parlamentul României, sau că comanda Armatei va fi transferată către entități străine precum NATO sau Bruxelles. MApN a precizat că aceste proiecte au respectat toate procedurile legale de transparență decizională, inclusiv organizarea de dezbateri publice.

Clarificări cu privire la dezinformări

MApN a mai menționat că nu este prima dată când aceste proiecte sunt subiectul unor informații false și manipulări. Printre minciunile propagate se numără:

• Cetățenii României vor fi trimiși să lupte în război sau că copiii acestora vor fi recrutați pentru a lupta în Ucraina.
• Adoptarea acestor proiecte va duce la instaurarea unei dictaturi militare în România.
• Comanda Armatei României va fi cedată forțelor străine sau organizațiilor internaționale.
• Armata va primi ordine să tragă în protestatari în cazul adoptării acestor legi.
• Integrarea spațiului aerian românesc în cel al NATO reprezintă o cedare a suveranității naționale.
• România va fi ocupată de trupe străine sub pretextul că sunt forțe NATO.
• Aceste proiecte sunt o pregătire pentru implicarea României într-un război.
• Adoptarea acestor legi este considerată un act de trădare națională.

Toate aceste afirmații sunt considerate false de către MApN, care a subliniat importanța informării corecte și a combaterii dezinformărilor care pot afecta percepția publicului asupra acțiunilor instituțiilor statului.

Întărirea Apărării Naționale a României

Ministerul Apărării Naționale subliniază importanța măsurilor pentru consolidarea capacității de apărare a României și a NATO. Încercările de a interpreta aceste măsuri ca acte de trădare națională fac parte din campaniile de dezinformare care circulă în spațiul public românesc, inclusiv din partea unor actori statali cu agende ce contravin suveranității României și obiectivelor NATO. Aceste acțiuni au scopul de a crea un climat de panică și de a diminua încrederea în capacitatea instituțiilor naționale de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale.

Dezinformarea și Securitatea Națională

Aceste forme de dezinformare și manipulare reprezintă încercări de subminare a suveranității și securității naționale, atacând instrumentele esențiale care garantează aceste principii.

Proiectele Legislative Propuse

Un aspect important al acestor măsuri legislative este Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național. Această lege are ca scop stabilirea unui nou cadru de cooperare și coordonare între autoritățile și instituțiile care se ocupă de gestionarea și monitorizarea spațiului aerian. În contextul actualei situații de securitate, provocată de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, este esențial să se extindă sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale și integrității spațiului aerian.

Reglementări pentru Spațiul Aerian

Noua legislație va reglementa măsurile pe care statul român le poate implementa pentru controlul utilizării spațiului aerian, stabilind autoritățile competente în prevenirea și combaterea utilizării acestuia nu doar de aeronave, ci și de drone și alte vehicule aeriene. Aceste reglementări vor adapta cadrul legislativ existent, având scopul de a spori eficiența respectării regulilor de utilizare a spațiului aerian, contribuind astfel la creșterea siguranței aviației.

Desfășurarea Misiunilor Militare

O altă propunere legislativă importantă este Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României. Aceasta vizează crearea unui cadru juridic care să permită desfășurarea unor misiuni menite să protejeze viața, sănătatea, proprietatea și drepturile cetățenilor români. Necesitatea acestei legi a apărut din nevoia de a răspunde noilor realități de securitate din regiune, care nu sunt acoperite de cadrul normativ actual.

Riscurile de Securitate Generale de Federația Rusă

Agresiunea repetată și ilegală a Federației Ruse împotriva unui stat suveran vecin generează riscuri semnificative pentru România și pentru Alianța Nord-Atlantică. În acest context, un proiect de lege a fost inițiat pentru a întări măsurile de apărare și descurajare a oricăror acte de agresiune împotriva țării noastre sau a teritoriului comun al Alianței.

Modificări Legislative Propuse

Proiectul de lege prevede completarea normelor existente referitoare la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiunilor pe timp de pace de către forțele armate ale României și ale statelor aliate. Adoptarea acestui proiect va oferi o bază legală pentru acțiuni rapide și eficiente de prevenire și descurajare a riscurilor și amenințărilor, fără a necesita instituirea unei stări excepționale, conform legislației în vigoare.

Contextul Internațional și Implicațiile pentru NATO

Declanșarea conflictului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă a determinat NATO să activeze, pentru prima dată, planurile regionale de apărare pentru statele aliate de pe flancul estic, inclusiv România. Începând cu anul 2022, efectivele militare ale NATO dislocate în România au crescut, ajungând la aproximativ 5.000 de soldați din diferite națiuni, printre care Statele Unite, Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Belgia și multe altele.

Cooperarea între Forțele Aliate și Armata Română

Această nouă realitate operațională subliniază necesitatea unui cadru de cooperare eficient între forțele aliate dislocate pe teritoriul României și Armata Română. Este esențial ca cadrul juridic să fie adaptat pentru a răspunde exigențelor desfășurării misiunilor și operațiunilor în context aliat.

Clarificarea Conceptului de Transfer de Autoritate

Una dintre cele mai discutate dezinformări se referă la conceptul de transfer de autoritate, utilizat frecvent în cadrul NATO. Proiectul de lege definește transferul de autoritate ca o acțiune prin care diferite grade de autoritate asupra forțelor desemnate sunt conferite temporar de către comandantul forțelor aliate șefului Statului Major al Apărării, respectând legislația română și tratatele internaționale.

Desfășurarea Misiunilor Militare

În timpul misiunilor și operațiunilor militare desfășurate pe teritoriul României, comandanții desemnați vor exercita comanda operațională asupra efectivelor militare, fie că acestea sunt române sau străine. Acești comandanți pot fi atât români, cât și străini, în funcție de circumstanțele specifice ale misiunilor.

Acest cadru juridic este esențial pentru a asigura o cooperare eficientă și pentru a răspunde provocărilor de securitate actuale, prin facilitarea unei reacții rapide și coordonate în fața amenințărilor emergente.

Transferul de autoritate: clarificări din partea MApN

Recent, transferul de autoritate către un comandant străin a generat o serie de interpretări alarmiste, fiind perceput de unii ca o formă de renunțare la suveranitatea națională. Această procedură a fost etichetată ca fiind neconstituțională sau chiar ca un act iresponsabil, cu accente de trădare a țării și a intereselor naționale, conform Ministerului Apărării Naționale (MApN).

Reglementări legale existente

În realitate, procedura de transfer de autoritate este reglementată în legislația românească de peste 13 ani, fiind prevăzută în Legea 121 din 2011, care reglementează participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului național. Articolul 11 din această lege definește transferul de autoritate către un comandant, fie el român sau străin, și stipulează că această procedură este aplicabilă exclusiv în cadrul misiunilor și operațiunilor internaționale desfășurate în afara României. Limitarea geografică a fost determinată de realitățile de securitate de la momentul adoptării legii.

Contextul actual de securitate

Războiul de agresiune al Rusiei, început în 2022, a adus amenințări la frontierele NATO, inclusiv la granița României cu Ucraina. Această situație necesită un cadru juridic care să asigure comanda unică, fie că este exercitată de un comandant român sau aliat, în orice operațiune militară desfășurată pe teritoriul național, în care participă atât forțele armate române, cât și cele ale aliaților.

Clarificări privind suveranitatea națională

MApN subliniază că exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică cedarea suveranității niciunei țări implicate în misiunea respectivă. Este important de menționat că transferul operațional către un comandant străin nu afectează întreaga Armată a României, ci se referă exclusiv la efectivele desemnate pentru misiunea respectivă. Orice altă interpretare este considerată eronată.

Reguli de angajare și utilizarea armamentului

Proiectul legislativ înaintat Parlamentului stipulează clar, în articolul 3 alineatul (2), că misiunile și operațiile militare se desfășoară cu respectarea legislației românești, a tratatelor internaționale și a acordurilor bilaterale. Prin urmare, acuzațiile de neconstituționalitate sau trădare a intereselor naționale sunt considerate nejustificate.

O altă acuzație nefondată se referă la articolul 6 alineatul (1), care permite personalului militar român și străin să folosească armamentul și munițiile necesare în timpul misiunilor pe teritoriul României, în conformitate cu legislația națională. Această prevedere a fost interpretată greșit ca o autorizare de a utiliza muniția de război împotriva populației civile, alimentând astfel campaniile de dezinformare în spațiul public.

Concluzie

MApN reafirmă că toate aceste reglementări sunt menite să protejeze suveranitatea națională și să asigure desfășurarea în condiții de siguranță a misiunilor internaționale la care participă forțele armate române.

MApN Reacționează la Interpretările Greșite privind Legislația de Apărare

Ministerul Apărării Naționale (MApN) atrage atenția asupra unui climat de panică și slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale. În acest context, MApN subliniază că interpretările greșite ale textului legislativ nu reflectă realitatea obiectivă.

Utilizarea Muniției de Război în Condiții Legale

Condițiile în care efectivele militare pot folosi muniția de război sunt clar definite, respectând legislația României și regulile de angajare. Acestea se bazează pe temeiuri legale, politice și militare, ce garantează conformitatea cu normele naționale și internaționale, precum și realizarea obiectivelor politico-militare.

Integrarea Spațiului Aerian în NATO

Una dintre temele principale de atac în campania de denigrare a proiectelor de lege este ideea falsă că articolul 7 din proiectul Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național ar reprezenta o trădare a intereselor naționale. MApN subliniază că această interpretare este complet eronată.

Gestionarea Comună a Spațiului Aerian

Gestionarea integrată a spațiului aerian al țărilor NATO este un exemplu concret de îndeplinire a misiunii de apărare colectivă. Spațiul aerian al statelor membre este administrat eficient, fără a diminua suveranitatea națională.

Contribuția Forțelor Aeriene Române

MApN reamintește că Forțele Aeriene Române au participat la misiuni internaționale, dislocând aeronave și personal în Baza Aeriană Šiauliai din Lituania în 2007 și 2023. Aceste misiuni de poliție aeriană, sub comandă NATO, sunt menite să apere spațiul aerian al Țărilor Baltice, fără a afecta suveranitatea acestora.

Colaborarea cu Aliații pe Teritoriul României

În România, aliații NATO desfășoară detașamente de forțe aeriene pentru misiuni de poliție aeriană extinsă, care completează acțiunile Forțelor Aeriene Române. În prezent, un detașament spaniol, format din aproximativ 170 de militari și 6 aeronave Eurofighter, își desfășoară activitatea în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu. Aceste acțiuni contribuie la protejarea spațiului aerian național, fără a compromite suveranitatea României.

Decizia de a disloca forțe aeriene aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în România, a fost luată în 2014, în cadrul Summit-ului din Țara Galilor, consolidând astfel securitatea regională.

Acțiunile Federației Ruse în Ucraina

Consecințele acțiunilor agresive desfășurate de Federația Rusă în Ucraina au fost semnificative, culminând cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Acest eveniment a stârnit reacții internaționale și a generat o serie de sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind gravitatea situației.

Contextul geopolitic

Conflictul din Ucraina a început în urma tensiunilor crescute între Ucraina și Rusia, exacerbate de dorința Ucrainei de a se apropia de Uniunea Europeană. Acțiunile Rusiei, inclusiv anexarea Crimeei, au fost percepute ca o amenințare directă la adresa suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Reacțiile internaționale

După anexarea Crimeei, comunitatea internațională a condamnat ferm acțiunile Rusiei. Numeroase țări au impus sancțiuni economice și politice, viziunea generală fiind că aceste măsuri sunt esențiale pentru restabilirea ordinii și respectarea dreptului internațional.

Implicațiile pentru Ucraina

Ucraina continuă să se confrunte cu provocări enorme în urma acestor evenimente, inclusiv instabilitate internă și provocări economice. Suportul internațional și eforturile de reformă internă sunt acum priorități esențiale pentru a asigura un viitor stabil și prosper.