Mesaj Comun cu Ocazia Ediției Aniversare a Bucharest Pride
Cu ocazia celei de-a 20-a ediții a Bucharest Pride, 24 de ambasade au transmis un mesaj comun subliniind că „respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ nu este o chestiune de ideologie, ci o obligație legală și o dovadă de integritate democratică”. Această declarație a fost făcută joi, cu ocazia sărbătoririi acestui eveniment important.
Angajamentul României față de Valorile Democratice
Ambasadele au exprimat aprecierea față de angajamentul poporului român pentru valorile democratice, pluralism și integrarea europeană. „Noi, misiunile diplomatice, reafirmăm sprijinul nostru ferm și neclintit pentru comunitatea LGBTIQ+ din România. Aceste valori – demnitate, egalitate și justiție – se află în centrul mișcării pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+”, se arată în declarație.
Sprijin pentru Evenimentele Pride din Întreaga Țară
Semnatarii documentului și-au manifestat, de asemenea, sprijinul pentru evenimentele Pride desfășurate în diverse orașe din România, precum Brașov, Cluj, Iași, Oradea și Timișoara. „Aceste Pride-uri regionale sunt esențiale pentru construirea unor comunități locale incluzive, amplificând vocile persoanelor LGBTIQ+ din afara capitalei și demonstrând că egalitatea trebuie să fie o realitate pentru toți, peste tot în România”, au subliniat ambasadele.
Protecția Drepturilor LGBTIQ+ în Uniunea Europeană
Ambasadele au reamintit că drepturile persoanelor LGBTIQ+ sunt protejate ferm de legislația Uniunii Europene și de tratatele internaționale privind drepturile omului. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au afirmat în mod repetat aceste drepturi, inclusiv protecția împotriva discriminării și recunoașterea legală a familiilor. Aceste hotărâri sunt obligatorii și trebuie implementate integral în toate statele membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei”, au subliniat semnatarii.
Provocările Persistente și Sprijinul Continuat
În declarație, ambasadele au abordat și provocările care persistă, menționând că „discursul instigator la ură continuă să amenințe siguranța și demnitatea persoanelor LGBTIQ+”. Ele s-au angajat să sprijine comunitatea LGBTIQ+ din România și să colaboreze cu instituțiile publice și societatea civilă pentru a construi o societate în care fiecare persoană este tratată cu egalitate, corectitudine și respect.
Participarea Ambasadelor
Declarația comună a fost semnată de diverse ambasade, inclusiv cele ale Australiei, Austriei, Belgiei, Marii Britanii, Canadei, și multor altor state, reafirmând astfel angajamentul internațional față de drepturile LGBTIQ+.
Evenimentele Bucharest Pride
Bucharest Pride 2025 marchează o ediție istorică, iar marșul va avea loc pe 7 iunie, continuând tradiția de celebrare a diversității și a drepturilor omului în România.
20 de ani de revendicări ale comunității LGBTQIA+ în România
Asociația ACCEPT a comunicat că, de două decenii, comunitatea LGBTQIA+ din România își afirmă drepturile în stradă, promovându-și vizibilitatea și apărarea demnității. În prima săptămână a lunii iunie, evenimentele dedicate acestei comunități sunt în plină desfășurare, incluzând un maraton de concerte, spectacole, proiecții de film și întâlniri comunitare pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, intersex, asexuale (LGBTQIA+) și susținătorii lor.
Detalii despre Marșul Bucharest PRIDE
Marșul Bucharest PRIDE va avea loc pe 7 iunie, începând cu ora 16:00, pe traseul consacrat Calea Victoriei – Parcul Izvor, de la Guvern la Parlament. Organizatorii estimează o participare mai numeroasă decât în 2024, când 27.000 de persoane au ieșit pentru a transmite un mesaj clar autorităților: „suntem pregătiți!”
Evenimentul este organizat de Asociația ACCEPT încă din 2005, având inițial denumirea de Marșul Diversității, apoi GayFest, iar din 2014 s-a oficializat sub numele de Bucharest PRIDE. De-a lungul celor 20 de ediții, traseele au variat, începând din zona Unirii și ajungând până în zona Kiseleff, iar din 2018, marșul se desfășoară pe Calea Victoriei.
Problemele legale cu care se confruntă comunitatea
Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT, a subliniat că România continuă să ignore necesitatea unui cadru legal minim pentru protejarea persoanelor LGBTQIA+. Astfel, membrii comunității ies din nou în stradă pentru a cere drepturi egale și recunoaștere din partea statului român.
„În 2005, câteva sute de persoane au protestat pentru prima dată la București, cerând ceea ce ar fi trebuit să li se garanteze deja: drepturi egale și protecție legală. Douăzeci de ani mai târziu, suntem zeci de mii, iar cererile noastre rămân aceleași. Aceasta nu se datorează lipsei de progres, ci refuzului României de a oferi un cadru legal adecvat pentru protecția vieților noastre,” a declarat Ciobotaru la o conferință de presă dedicată Bucharest PRIDE.
Apeluri pentru recunoaștere și acceptare
„Familiile noastre continuă să fie ignorate de lege, iar identitatea noastră este constant contestată. Suntem în stradă de două decenii și vom continua să fim. Pe 7 iunie, vom fi pe Calea Victoriei pentru a onora curajul celor care au fost primii,” a adăugat Ciobotaru.
Ștefi Ionescu, prezentă la conferință alături de partenera sa, a declarat: „Vom fi în stradă sâmbătă, alături de copilul nostru, pentru a arăta că existăm și că familia noastră, bazată pe iubire și înțelegere, trebuie să fie recunoscută de statul român.”
Context internațional
Recent, 17 țări din Uniunea Europeană au acuzat Ungaria de încălcarea valorilor fundamentale ale UE prin adoptarea unor legi care vizează comunitatea LGBTQ+. În martie, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care oferă o bază legală pentru interzicerea marșurilor Pride, stârnind reacții puternice din partea altor state membre.
Poliția din Ungaria va utiliza camere de recunoaștere facială
Recent, Parlamentul Ungariei a aprobat o legislație care permite Poliției să folosească camere de recunoaștere facială pentru a identifica participanții la diverse evenimente. Această măsură a generat îngrijorări semnificative în rândul comunității internaționale.
Modificări constituționale controversate
În luna aprilie, Parlamentul ungar a adoptat modificări constituționale care stipulează recunoașterea oficială a doar două sexe: masculin și feminin. Această decizie a stârnit reacții negative din partea mai multor guverne europene.
Declarația comună a 17 țări europene
Într-o declarație comună, guvernele a 17 țări europene și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la aceste evoluții, considerându-le contrare valorilor fundamentale ale demnității umane, libertății, egalității și respectului pentru drepturile omului. Printre țările care au susținut această declarație se numără Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.
Decizia Curții Constituționale a Ungariei
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a Ungariei a emis o hotărâre prin care recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate în alte țări ca uniuni de fapt. Aceasta a calificat drept ilegal refuzul guvernului de la Budapesta de a recunoaște aceste uniuni, subliniind un conflict între legislația națională și normele internaționale privind drepturile omului.
