Ministerul Energiei cere renegocierea PNRR și amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune
Ministerul Energiei din România solicită renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că, conform PNRR, România ar trebui să închidă 1.755 MW de capacitate de producție pe cărbune până la 1 ianuarie 2026, însă a explicat Comisiei Europene că acest lucru nu este fezabil din motive obiective.
Securitatea energetică, prioritară
Burduja a subliniat că securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului său, a refuzat închiderea grupurilor pe cărbune, având în vedere absența unor capacități echivalente de producție. El a menționat că, în ciuda provocărilor, a reușit să pună în funcțiune grupul Rovinari 5, care utilizează lignit, după o perioadă de stagnare.
Probleme cu înlocuirea capacităților de producție
Ministrul a menționat că grupurile pe gaz, destinate să înlocuiască termocentralele pe cărbune, sunt în prezent în proces de licitație, dar au întâmpinat dificultăți din cauza creșterii prețului turbinelor pe gaz în ultimii doi ani. Astfel, Ministerul Energiei insistă pe lângă Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR și amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune.
Investiții în energie verde
Burduja a afirmat că, cu fondurile din PNRR, România poate depăși obiectivele legate de energia verde, prin dezvoltarea de parcuri solare, eoliene și soluții de stocare. Închiderea termocentralelor pe cărbune ar putea, de asemenea, să genereze presiuni suplimentare asupra prețurilor energetice.
Importurile de energie
Între 2009 și 2022, România a închis peste 7.000 MW de capacitate pe cărbune și gaz, echivalentul a zece reactoare nucleare, ceea ce a condus la creșterea importurilor de energie în perioadele de vârf de consum. Burduja a evidențiat paradoxul de a importa energie de la țări care continuă să folosească cărbune, precum Serbia și Bulgaria, punând în discuție logica acestei situații.
Apel pentru dialog cu Uniunea Europeană
Ministrul a subliniat importanța integrării în Uniunea Europeană, considerând că aceasta a fost una dintre cele mai importante realizări ale României în ultimele decenii. El a subliniat necesitatea de a continua pe această cale, în timp ce Uniunea Europeană ar trebui să țină cont de vocile statelor membre și ale cetățenilor lor, pledând pentru un nou „Smart Deal” în locul strictului „Green Deal”.
Declarațiile lui Marcel Boloș
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a confirmat că discuțiile cu Comisia Europeană vizează posibila amânare a închiderii centralelor pe cărbune până la finalizarea planului de investiții care ar compensa cei 1.755 MW produși de aceste unități. El a subliniat că situația este de interes național și că Ministerul Energiei este implicat activ în această problemă.
Discuții cu Comisia Europeană privind capacitățile energetice
În cadrul discuțiilor recente cu Comisia Europeană, s-a evidențiat intenția de a amâna scoaterea din funcțiune a anumitor capacități energetice. Aceasta nu înseamnă că România nu își respectă angajamentele de a închide centralele energetice, ci mai degrabă că se caută o soluție temporară până la finalizarea planului de investiții destinat compensării celor 1.755 de megawați afectați.
Impactul centralelor de la Turceni și Ișalnița
Marcel Boloș a subliniat că această problemă este crucială pentru siguranța energetică națională. Scoaterea din funcțiune a capacităților energetice bazate pe cărbune, în special a centralelor de la Turceni și Ișalnița, ar putea avea un impact semnificativ asupra stabilității sistemului energetic din România.
