O Românie divizată. Ce măsuri trebuie luate pentru a evita „ura între noi”?

Divizarea Politică în România: O Analiză a Conflictului Intern

În prezent, situația politică din România a generat o separare profundă între două tabere adversare, care, în loc să caute un dialog constructiv, aleg să se critice reciproc. Această atitudine nu aduce beneficii nimănui, iar ura dintre cetățeni nu este o soluție viabilă. Deși în teorie, toți ne dorim progresul și binele țării, este esențial să înțelegem motivele din spatele voturilor noastre pentru a putea adresa problemele existente.

Taberele Opoziției: Suveraniști și Globaliști

Românii se află într-un conflict intern deschis, marcat de etichete precum „suveraniști versus globaliști”, „conservatori versus progresiști” sau „izolaționiști versus pro-europeni”. Aceste categorii reflectă diviziunile din cadrul aceleași societăți, care, deși împărtășesc o identitate națională comună, au viziuni politice radical diferite. De exemplu, taberele se pot împărți între susținătorii lui George Simion și cei care îl sprijină pe Nicușor Dan.

Mediul Online și Amplificarea Conflictului

Diferențele dintre aceste grupuri sunt amplificate de mediul online, unde insultele au înlocuit dialogul și dezbaterile constructive. Experții au început să analizeze aceste fenomene, încercând să ofere răspunsuri la întrebările legate de comportamentul societății în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025. Între cei intervievați se numără Elena Stancu, jurnalistă independentă, Bogdan Voicu, sociolog, Radu Leca, psiholog, și Răzvan Petri, politolog.

Originea Divizării

Psihologul Radu Leca a subliniat că divizarea „eu versus tine” este o constantă în politică, derivând din nevoia de apartenență și siguranță, trăsături adânc înrădăcinate în natura umană. Oamenii tind să se asocieze cu grupuri care reflectă valorile și ideologiile lor, ceea ce duce la polarizarea „România 1 vs România 2”. De asemenea, sociologul Bogdan Voicu a observat tendința românilor de a considera că dețin „adevărul absolut” și că ceilalți sunt inferiori intelectual.

Strategiile Politicienilor și Impactul Asupra Societății

Politicienii folosesc adesea această divizare pentru a-și promova ideile, întrucât este mai ușor să demonstreze că perspectiva lor este superioară celei a adversarilor. În România, divizarea a evoluat de la „comuniști versus anticomuniști” la „dreapta intelectuală versus stânga coruptă” și, mai recent, la „pro-european versus anti-european”, influențată de crizele recente, inclusiv pandemia de COVID-19.

Cu toate că România se confruntă cu probleme nerezolvate, campaniile electorale din 2024 și 2025 nu au reușit să abordeze teme fundamentale sau să propună soluții viabile. Bogdan Voicu a menționat că, în absența unor discuții constructive, societatea riscă să rămână polarizată, având aparența a două Românii distincte.

Rolul Educației în România și Divizarea Comunității de Români din Diaspora

Educația din România are un impact semnificativ în acest context. Divizarea opiniei se resimte tot mai acut în rândul comunității românilor din diaspora, în special în Vestul Europei, unde o mare parte dintre aceștia au votat pentru George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Reacții și Percepții Negativiste

În mediul online, au circulat diverse reacții negative la adresa acestor voturi, de la cereri de retragere a dreptului de vot, până la insulte precum „proști”, „ticăloși” sau „lipsiți de bun simț”. Elena Stancu, o jurnalistă care documentează poveștile românilor plecați în diaspora pentru proiectul Teleleu, a subliniat că alegerea românilor din diaspora reflectă modul lor de a percepe binele pentru România, pe care nu îl înțeleg altfel.

Asemănări în Dorințele Votanților

„Ceea ce ne șochează în timpul interviurilor pe care le realizăm la alegeri este că, indiferent de candidatul pentru care votează, toți își doresc același lucru: încetarea corupției, o Românie onestă, schimbare, și un trai mai bun. Singurul detaliu care diferă este alegerea votului”, a declarat Elena Stancu.

Necesitatea Dialogului între Tabere

Experții consultanți evidențiază importanța dialogului între cele două tabere. Sociologul Bogdan Voicu a explicat că este esențial să ascultăm opiniile celorlalți, nu pentru a le găsi greșeli, ci pentru a înțelege perspectivele lor. „Ar trebui să ne întrebăm de ce spun anumite lucruri, mai degrabă decât să ne concentrăm pe identificarea erorilor lor”, a adăugat Voicu.

Înțelegerea Alegerilor Românilor din Diaspora

Elena Stancu a menționat că în diaspora există două tipuri de români: cei care au meserii ce le permit să locuiască oriunde, și cei care, din diverse motive, sunt constrânși să plece din România. „De exemplu, muncitorii pe care i-am documentat anul trecut în Belgia trăiesc în condiții dificile, fără posibilitatea de a-și aduce familiile, iar mulți dintre ei nu își doresc să fie acolo”, a subliniat jurnalista.

Frustrarea și Reacțiile Românilor din Diaspora

Frustrarea acestor români se amplifică atunci când sunt confruntați cu atitudini ostile din partea unora dintre străini, dar și cu critici din partea românilor din țară. Aceasta tensiune este exploatată de politicieni, care folosesc divizarea pentru a-și promova ideile, considerând că este mai ușor să convingă alegătorii de superioritatea propunerilor lor față de cele ale adversarilor.

Sentimentele de frică și anxietate în politica românească

Răzvan Petri, politolog și cofondator al unei platforme media, a afirmat că politicienii tind să preia emoțiile existente în societate și să le amplifice ulterior. El a subliniat că este mai simplu să generezi un sentiment de frică și anxietate, deoarece aceste emoții mobilizează votanții mai eficient decât ideile raționale sau moderate. „AUR a înțeles acest mecanism, profitând de neliniștile oamenilor și arătând că sursa acestor probleme este Guvernul, opoziția liberală, Uniunea Europeană sau Ucraina. Au promis stabilitate prin opoziție față de aceste entități”, a declarat Petri.

Partidele care ascultă diaspora

Elena Stancu a subliniat că singurele partide care au abordat problemele românilor din diaspora sunt cele precum AUR sau SOS. Acestea utilizează teme sensibile pentru românii care trăiesc în străinătate, cum ar fi „mândria de a fi român”, pentru a atenua sentimentul de umilință pe care aceștia îl resimt în țările în care lucrează. Această frustrare este amplificată de dezinformare, iar o problemă majoră a sistemului educațional din România este lipsa instrumentelor necesare pentru a distinge între informațiile corecte și cele false.

Paralele între discursurile AUR și USR

Discursul AUR prezintă similitudini cu cel adoptat de USR în perioada în care acesta era principalul partid de opoziție, reușind să atragă un număr mare de voturi din partea diasporei. Bogdan Voicu a observat că alegătorii lui George Simion se identifică cu retorica USR, care a insistat constant că toate celelalte partide sunt ineficiente și că este necesară o schimbare radicală. „Mesajul că politicienii sunt corupți și că trebuie să fie înlocuiți cu un salvator este la fel de prezent în discursul celor două partide. Fiecare dintre ei atrage votanți prin criticarea celor din jur”, a adăugat sociologul.

Divizarea socială și economică din România

Voicu a evidențiat că divizarea dintre români se amplifică din cauza dezvoltării haotice a țării în ultimii ani. De exemplu, în 2024, salariul mediu din București era cu 2.000 de lei mai mare decât cel din Teleorman. Diferențele economice se observă și în comparația dintre orașele mari, precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara, și mediul rural. Această divizare este evidentă și în rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025, unde Nicușor Dan a câștigat în principal în Cluj și București, iar George Simion a obținut suport în mare parte din țară.

Sentimentele românilor din diaspora

„Cei care au pierdut în perioada post-tranziției se simt afectați și încearcă să își exprime nemulțumirile. Au protestat și au căutat soluții”, a concluzionat sociologul. Această realitate este reflectată și în discuțiile pe care Elena Stancu le-a purtat cu românii din diaspora. Aceștia resimt o diferență semnificativă între orașele mari, precum București, Cluj și Iași, unde condițiile de viață s-au îmbunătățit, și restul țării, unde situația economică rămâne precar.

Discuții despre bunăstare și polarizare socială în România

Într-o analiză recentă, jurnalista independentă Elena Stancu a evidențiat că, deși România a experimentat o dezvoltare la nivel urban, în mediul rural situația rămâne neschimbată, cu comunități care nu își permit un trai decent. Stancu a subliniat că „oamenii care beneficiază de o viață decentă nu pot ignora condițiile de trai ale restului populației”, adăugând că nu trebuie să ne așteptăm ca „ceilalți” să nu-și manifeste frustrările. Aceste frustrări au fost exprimate prin vot în anii 2024 și 2025.

Impactul polarizării sociale

Politologul Răzvan Petri a adus în discuție reacția taberei pro-europene față de „ceilalți”, explicând-o prin „surpriza” generată de contestarea valorilor pro-europene. El a afirmat: „Ne-am confruntat cu o situație în care s-a început contestarea unui consens care părea solid. Până de curând, toți ne consideram pro-europeni și nu existau voci care să conteste acest lucru. Contestatarii proveneau din tabăra izolaționistă, care a contestat acest acord social.”

Elena Stancu a adăugat că „nu are nimeni de câștigat dacă ajungem să ne urâm unii pe alții, împărțiți pe clase sociale”. Aceasta a subliniat că „ura pe care nu știm cum o vom rezolva după alegeri va trebui să ne însoțească până când vom găsi modalități de a ne asculta reciproc”. Jurnalista, care a ascultat povestirile românilor din diaspora de-a lungul anilor, a subliniat importanța înțelegerii că oamenii nu sunt doar „un vot” și că trebuie să ne ascultăm unii altora poveștile.

Promovarea dialogului și empatiei

Psihologul Radu Leca a accentuat necesitatea educației și promovării empatiei, subliniind importanța dialogului deschis și constructiv. El a sugerat crearea de „spații sigure” unde opiniile, chiar și cele contradictorii, pot fi exprimate liber și fără frica de represalii. Leca a afirmat: „Este esențial să învățăm să ascultăm activ, să ne punem în pielea celuilalt și să acceptăm că nu deținem adevărul absolut”. Această acceptare a diferențelor ca oportunități de creștere personală și socială ar putea schimba perspectivele și atitudinile în societate.