Ultima Oră

OMS: O infecție din șase este acum rezistentă la antibiotice. Rezistența la medicamente a crescut cu mai mult de 40% în cinci ani.

Creșterea rezistenței la antibiotice, o amenințare globală

O proporție semnificativă, mai exact o șesime din infecțiile bacteriene confirmate, se dovedește a fi rezistentă la antibiotice. Această tendință alarmantă se agravează rapid, reprezentând o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică. Potrivit unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în perioada 2018-2023, rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% dintre antibioticele monitorizate, cu o rată medie anuală de creștere cuprinsă între 5% și 15%.

Raportul OMS despre rezistența la antibiotice

Raportul global de supraveghere a rezistenței la antibiotice a evaluat 22 de antibiotice esențiale utilizate în tratarea infecțiilor provocate de cei mai comuni opt agenți patogeni bacterieni. Aceste infecții includ atât cele ale tractului urinar, cât și gonoreea. Rezistența la antimicrobiene (AMR) este considerată una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică în secolul XXI, dificultând tratarea infecțiilor obișnuite.

Cauzele principale ale AMR includ utilizarea excesivă și necorespunzătoare a antibioticelor, care permite agenților patogeni să devină rezistenți. Această situație este agravată de condițiile sanitare precare și de lipsa accesului la apă potabilă. În 2019, AMR bacteriană a dus la moartea a 1,27 milioane de persoane și a contribuit la alte 4,95 milioane de decese.

Declarațiile directorului OMS

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a subliniat că „rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”. El a subliniat importanța consolidării sistemelor de supraveghere a AMR în întreaga lume și a utilizării responsabile a antibioticelor, asigurând totodată accesul la medicamente corecte, diagnostice de calitate și vaccinuri.

Statistici regionale privind rezistența la antibiotice

În Europa, nivelul mediu al rezistenței la antibiotice a fost de 10,2%, cea mai scăzută rată din toate regiunile, sub media globală de 17,2%.

Bacteriile gram-negative, o amenințare majoră

Bacteriile gram-negative, inclusiv E. coli și K. pneumoniae, constituie cea mai mare amenințare, având cele mai severe infecții bacteriene. Conform raportului, peste 40% din E. coli și 55% din K. pneumoniae sunt rezistente la tratamentele de primă alegere.

De asemenea, bacteria responsabilă de gonoree a dezvoltat rezistență la toate medicamentele disponibile pentru tratamentul de primă linie. Ciprofloxacina nu mai este eficientă din cauza rezistenței extinse, iar azitromicina a fost eliminată din tratamentele standard. În regiunea europeană, rezistența la azitromicină a ajuns aproape de 26%.

Provocările tratamentului infecțiilor

Pe măsură ce bacteriile își dezvoltă rezistența la antibioticele de bază, medicii sunt nevoiți să recurgă tot mai mult la tratamente de ultimă instanță, care sunt mai costisitoare și mai greu accesibile, în special în țările cu venituri mici și medii.

Necesitatea dezvoltării de noi antibiotice

Dezvoltarea de noi antibiotice a stagnat, în principal din cauza lipsei de stimulente financiare pentru companiile private. Comisia Europeană a propus un sistem de „voucher” de exclusivitate pentru a încuraja dezvoltarea de noi antibiotice, parte a unui pachet farmaceutic. Parlamentul European ia în considerare, de asemenea, recompense pentru introducerea pe piață a medicamentelor noi, precum și un model de plată prin abonament la nivelul Uniunii Europene, propuneri aflate în prezent în discuție.

Actualizarea normelor farmaceutice ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană își propune să îmbunătățească reglementările farmaceutice, având în vedere necesitatea de a răspunde provocărilor actuale din domeniul sănătății. Acest demers se aliniază cu inițiativele globale menite să sprijine dezvoltarea de soluții inovatoare în tratamentele medicale.

Parteneriatul global pentru dezvoltarea antibioticelor

Un exemplu notabil în acest context este Parteneriatul global pentru cercetarea și dezvoltarea antibioticelor, care are ca scop principal crearea de noi antibiotice prin metode non-profit. Această abordare vizează nu doar îmbunătățirea eficienței tratamentelor, ci și asigurarea accesului echitabil la medicamente esențiale.

Prin aceste inițiative, UE speră să stimuleze inovația în sectorul farmaceutic și să asigure un răspuns eficient la problemele de sănătate publică, contribuind astfel la un viitor mai sănătos pentru toți cetățenii săi.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exit mobile version