Încetinirea dezvoltării globale post-Covid, semnalată de ONU
În 2024, omenirea a experimentat o încetinire „neașteptată” și „îngrijorătoare” în procesul său de dezvoltare, conform unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Această schimbare a fost observată chiar înainte de tăierile drastice ale ajutoarelor internaționale, care au fost anunțate de mai multe țări, inclusiv de Statele Unite.
Înainte de „anomalie” provocată de pandemia de Covid-19, care a dus la o scădere fără precedent a Indicelui Dezvoltării Umane în 2020 și 2021, omenirea se afla pe o traiectorie ascendentă. Aceasta ar fi permis atingerea unui nivel înalt de dezvoltare umană până în 2030, conform documentului. Cu toate acestea, revenirea la nivelurile pre-Covid în 2023 „pare să piardă din viteză”, iar disparitățile între țările bogate și cele sărace s-au adâncit și mai mult, așa cum subliniază raportul anual al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Impactul tăierilor ajutoarelor internaționale asupra dezvoltării
Conform administratorului PNUD, Achim Steiner, „lentoarea progreselor înregistrate în 2024 devine «noua normă»”, ceea ce ar putea întârzia atingerea nivelului dorit de dezvoltare umană cu decenii. Acest lucru ar putea face lumea mai puțin sigură, mai divizată și mai vulnerabilă la șocuri economice și ecologice. Această încetinire a început cu mult înainte de recentele reduceri în ajutoarele internaționale, fapt care îngrijorează organizațiile internaționale.
Steiner a avertizat că, dacă țările dezvoltate își reduc finanțarea pentru dezvoltare, efectele se vor resimți în economii și societăți, iar Indicelui Dezvoltării Umane ar putea suferi, ducând la o speranță de viață mai scăzută, venituri în declin și o creștere a conflictelor.
Factori care contribuie la încetinirea dezvoltării
Deși experții PNUD nu au identificat toate cauzele profunde ale încetinirii din 2024, au subliniat că o reducere a speranței de viață ar putea fi unul dintre factorii principali, posibil legat de efectele secundare ale COVID-19 și de conflictele din diverse regiuni ale lumii. În acest context, PNUD își pune speranțele în utilizarea Inteligenței Artificiale pentru a relansa dezvoltarea.
Inteligența Artificială ca motor al dezvoltării
Un sondaj realizat pe un eșantion de 21.000 de persoane din 21 de țări, între noiembrie 2024 și ianuarie 2025, a relevat că aproximativ o persoană din cinci a folosit deja inteligența artificială. De asemenea, două treimi dintre respondenți au exprimat intenția de a o utiliza în următorul an pentru domenii precum educația, sănătatea sau locul de muncă.
„Inteligența artificială va schimba practic toate aspectele vieții noastre”, a declarat Achim Steiner, subliniind că oportunitățile pe care le oferă pentru dezvoltarea umană sunt deja „o chestiune de alegere”. Raportul subliniază importanța alegerilor pe care le fac indivizii și grupurile, având în vedere că efectele acestor decizii se vor resimți pe parcursul mai multor generații.
Este esențial să se decidă între construirea unei economii „în colaborare” cu IA sau în competiție, iar această alegere va influența viitorul dezvoltării umane.
Impactul Inteligenței Artificiale asupra Vieții Cotidiene
Specialiștii afirmă că „inteligența artificială va transforma practic toate aspectele vieții noastre”. Un sondaj recent arată că aproximativ jumătate dintre respondenți anticipează că o parte din activitatea lor profesională va fi înlocuită de IA. Cu toate acestea, majoritatea sunt deschiși să valorifice această schimbare, 60% dintre cei intervievați având așteptări optimiste privind crearea de noi locuri de muncă.
Riscuri și Inegalități Asociate cu IA
Pe de altă parte, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) atrage atenția asupra riscurilor asociate cu utilizarea inteligenței artificiale, în special inegalitățile de acces dintre țările dezvoltate și cele în dezvoltare. De asemenea, se menționează „prejudecățile culturale” care derivă din datele incomplete și din regiunile în care aceste tehnologii sunt dezvoltate.
Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Harvard, citat în raport, sugerează că răspunsurile generate de ChatGPT sunt mai asemănătoare cu cele ale indivizilor din țări bogate și vorbitoare de limbă engleză, în contrast cu cele ale persoanelor din țările mai puțin dezvoltate.
Posibilități de Reducere a Riscurilor
Achim Steiner subliniază că există posibilitatea de a concepe soluții pentru a diminua aceste riscuri. El face apel la a nu folosi aceste provocări ca un motiv pentru a respinge oportunitățile pe care le oferă inteligența artificială, în special în domeniul cercetării medicale.
