Guvernul lansează operațiunea „samurai” pentru reducerea datoriei publice
În cadrul strategiei sale de reducere a datoriei publice, Guvernul condus de Ilie Bolojan a inițiat operațiunea „samurai”. Executivul își propune să reîntregească împrumuturile statului, având ca obiectiv principal reducerea sumelor de plată pe termen scurt. La finalul acestui an, Guvernul intenționează să emită obligațiuni denominate în yeni, cu maturități extinse, și să desfășoare operațiuni de răscumpărare a acestora.
Critici asupra strategiei de gestionare a datoriei
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, a criticat acest plan, afirmând că Guvernul „doar va împinge datoria către generațiile viitoare, la dobânzi mari”. El a subliniat că aceasta este o metodă prin care datoria publică este reîntinsă în timp, fără a diminua efectiv suma totală. Cîțu a menționat că, în loc să reducă deficitul, strategia actuală doar amână problema pentru viitor, generând costuri mai mari.
Deficitul bugetar și perspectivele economice
Florin Cîțu a subliniat că, în ciuda creșterii impozitelor, deficitul bugetar nu va ajunge la ținta de 6% stabilită pentru anul viitor. El a explicat că economia este în declin, ceea ce face improbabilă atingerea acestui obiectiv. „Economia a scăzut constant, iar de la o creștere de 6% în 2021, am ajuns la o estimare de 0,6% pentru acest an”, a adăugat Cîțu.
Riscurile stagflației
Cîțu a avertizat că România ar putea experimenta stagflație, un fenomen economic periculos, în special în momentul în care Guvernul va încerca să reducă deficitul. „Este aproape imposibil să avem o recesiune în condițiile în care guvernul continuă să injecteze sume mari în economie”, a explicat el, adăugând că economia nu beneficiază de productivitate, ci este susținută artificial.
În concluzie, fostul ministru al Finanțelor a menționat că, având în vedere apropierea alegerilor, este probabil ca Guvernul să opteze din nou pentru creșterea impozitelor, în loc să adopte măsuri stimulative necesare pentru revigorarea economiei.
