Liderii africani laudă implicarea Papei Francisc în promovarea păcii și justiției sociale
Papa Francisc a fost apreciat de liderii africani pentru contribuția sa la promovarea păcii, justiției sociale și incluziunii religioase pe continent, în urma anunțului privind decesul său. Vizitele sale în zece țări africane au fost caracterizate de mesaje puternice împotriva corupției, excluziunii sociale și colonialismului economic. De asemenea, au existat momente de tensiune, în special în legătură cu poziția Vaticanului față de comunitatea LGBTQ.
Apeluri la solidaritate și incluziune
Mahmoud Ali Youssouf, președintele Comisiei Uniunii Africane, a subliniat „implicarea curajoasă” a Papei Francisc în Africa, evidențiind modul în care acesta a amplificat vocile celor marginalizați, promovând pacea și reconcilierea și arătând solidaritate față de cei afectați de conflicte și sărăcie. De asemenea, președintele Kenyei, William Ruto, a declarat că papa a exemplificat conducerea prin slujire, evidențiind umilința sa, angajamentul față de incluziune și justiție, precum și compasiunea sa profundă pentru cei săraci și vulnerabili.
O comunitate catolică în expansiune
În prezent, aproximativ 20% dintre catolicii din lume trăiesc în Africa, cu majoritatea în Republica Democrată Congo, Nigeria, Uganda, Tanzania și Kenya. În timpul primei sale vizite în Africa, în 2015, Papa Francisc a celebrat o liturghie în cartierul Kangemi din Nairobi, Kenya, unde a criticat „noile forme de colonialism” care contribuie la „nedreapta excludere urbană”. El a condamnat „minoritățile bogate care acaparează resursele în detrimentul celor săraci” și a lăudat solidaritatea din cartierele defavorizate.
O vizită simbolică pentru comunitate
Lucy Nganga, o credincioasă din Kangemi, își amintește cum Papa Francisc s-a prezentat ca „papa celor săraci”, explicând că de aceea a ales să viziteze acea biserică. Theresa Siuwai, o altă credincioasă, a declarat: „Vedem oameni importanți aici doar când vin să ceară voturi. Așadar, faptul că papa a venit să ne viziteze și să fie parte din comunitatea noastră, chiar și pentru o oră, a fost o onoare. Ne-am simțit oameni.”
Vizită riscantă în Republica Centrafricană
În același an, Papa Francisc a vizitat Bangui, capitala Republicii Centrafricane, care se confrunta cu o criză profundă în urma unei lovituri de stat. Chiar dacă tensiunile dintre grupările musulmane și creștine erau încă foarte intense, pontiful a mers în papamobil, însoțit de lideri religioși din ambele comunități, vizitând atât o biserică, cât și o moschee. Fridolin, un ministrant de la Catedrala din Bangui, a rememorat cum, la apogeul crizei, creștinii și musulmanii nu puteau interacționa, dar papa a reușit să aducă cele două comunități împreună, conducând mii de credincioși în procesiune.
Sprijin pentru sănătatea copiilor
Papa Francisc a susținut și renovarea spitalului pediatric din Bangui, unde îngrijirea copiilor este acum gratuită, demonstrând astfel angajamentul său față de bunăstarea celor mai vulnerabili. Prin aceste acțiuni, pontiful a continuat să promoveze dialogul interreligios și să apere drepturile migranților, lăsând o amprentă profundă asupra societății africane.
Al-Azhar din Egipt și apelul pentru pace
Al-Azhar din Egipt a emis un document comun care subliniază importanța păcii și conviețuirii. Textul subliniază că ambele instituții „adoptă cultura dialogului ca drum; colaborarea comună ca practică; cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu”.
Reacția președintelui egiptean la moartea papei
Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a declarat că decesul papei reprezintă „o pierdere profundă pentru întreaga lume”, subliniind că acesta a fost o „voce a păcii, iubirii și compasiunii”. Al-Sisi a adăugat că papa a muncit neobosit pentru promovarea toleranței și construirea de punți de dialog, fiind un susținător fervent al cauzei palestiniene și apărând drepturile legitime ale acestora.
Susținerea migranților, un punct central al pontificatului
Susținerea migranților a fost o temă esențială pe parcursul pontificatului papei Francisc. Începând cu anul 2013, acesta a vizitat insula Lampedusa pentru a se întâlni cu refugiați, denunțând astfel „globalizarea indiferenței”. În enciclica sa, Fratelli tutti, el a scris: „Nimeni nu va nega deschis că sunt ființe umane, dar în practică, prin deciziile și modul în care îi tratăm, arătăm că îi considerăm mai puțin demni, mai puțin importanți, mai puțin umani”. În august 2024, papa a catalogat respingerea migranților drept „un păcat grav”, amintind de cei „abandonați” în deșert. De asemenea, în 2021, a descris Marea Mediterană ca fiind „cel mai mare cimitir din Europa”.
Tensiuni legate de comunitatea LGBTQ în Africa
Deschiderea față de comunitatea LGBTQ a generat reacții puternice din partea ierarhiei catolice africane. Declarația Fiducia supplicans din decembrie 2023, prin care Vaticanul permite binecuvântarea cuplurilor de același sex (cu condiția ca aceasta să nu semene cu o căsătorie), a fost rapid respinsă în mai multe țări africane. Pentru a calma tensiunile, cardinalul Fridolin Ambongo a vizitat Vaticanul, iar papa Francisc a aprobat un mesaj prin care preoții africani nu sunt obligați să binecuvânteze astfel de cupluri. Un catolic din Ciad a menționat: „A fost o revoltă, mai ales în Africa. Vaticanul a încercat să ofere argumente, dar nu a convins pe nimeni”.
Exploatarea resurselor naturale în Africa
În ianuarie 2023, la sosirea sa în Republica Democrată Congo, papa Francisc a condamnat exploatarea resurselor naturale ale țării. „Jos mâinile de pe Republica Democrată Congo! Jos mâinile de pe Africa! Încetați să sufocați Africa, nu este o mină de exploatat sau un teren de jefuit”, a spus el. Președintele RDC, Félix Tshisekedi, a afirmat: „A fost un mare slujitor al lui Dumnezeu, a cărui viață a fost o mărturie vibrantă de credință, smerenie și angajament neclintit față de pace, justiție și demnitatea umană”.
Promovarea „inculturației credinței”
Papa Francisc a promovat constant conceptul de „inculturație a credinței”. În 2022, el a celebrat o liturghie în ritul zairez la Bazilica Sfântul Petru, încheind omilia în limba lingala: „Moto azalí na matói ma koyóka”, care se traduce prin „Cine are urechi de auzit, să asculte”. Răspunsul mulțimii a fost „Ayóka” – „Ascultă”. Apoi, papa a adăugat: „Moto azalí na motéma mwa kondíma… Andima”, ceea ce înseamnă „Cine are inimă deschisă spre credință, să creadă”.
