România, lider în utilizarea rețelelor sociale, dar cu provocări în tehnologie pentru muncă
România se evidențiază ca fiind campioană în utilizarea rețelelor sociale la nivel european, însă se află pe ultimul loc în ceea ce privește utilizarea tehnologiei pentru muncă și învățare. Conform datelor oficiale, aproximativ 4 milioane de români apți de muncă nu sunt angajați. Dintre aceștia, jumătate afirmă că ar dori să lucreze, dar se confruntă cu dificultăți, deoarece nu au abilități de utilizare a calculatorului.
Cazul Cristinei din mediul rural
Un exemplu relevant este Cristina, care locuiește într-un sat situat la 20 de kilometri de Iași și care nu a avut niciodată un loc de muncă. Nici soțul ei nu a fost angajat vreodată. Cristina a declarat: „Unde să muncești aici?! N-ai unde! Nici la câmp acum nu mai este de muncit. Cei care se duc la muncă se confruntă cu dificultăți din cauza navetei. Trebuie să se trezească la 05:00 pentru a ajunge la autobuz. Aici, oamenii s-au obișnuit să muncească în grădină, atât!”
Provocările șomerilor în căutarea unui loc de muncă
Două milioane de șomeri afirmă că și-ar dori să lucreze, dar se simt descurajați din cauza lipsei competențelor digitale. Un reporter a întrebat-o pe Cristina dacă are acces la internet, iar aceasta a confirmat: „Da”. Întrebarea a fost continuată cu: „La ce-l folosiți?”, iar Cristina a răspuns: „Stă fata la desene” și a adăugat că, ocazional, folosește internetul pentru a naviga pe Facebook.
Accesul la internet și abilitățile digitale
Nouă din zece români au acces la internet, dar doar unul din trei știe să folosească tehnologia dincolo de rețelele sociale. Această rată este de două ori mai mică decât media Uniunii Europene. Unii localnici au menționat că, deși ar dori să muncească, nu toți sunt familiarizați cu utilizarea calculatorului. „Folosec telefonul, sun, vorbesc, internet, Tik-Tok”, a afirmat un localnic. Altul a subliniat că nu este interesat de utilizarea computerului: „Eu am 56 de ani și nu mai merg la calculator ca tineretul”.
Implicarea educației și a pregătirii profesionale
Ciprian Iftimoaei, sociolog, a subliniat că dispariția anumitor locuri de muncă va genera probleme în inserția tinerilor pe piața forței de muncă, mai ales în lipsa pregătirii adecvate. De asemenea, nivelul de educație joacă un rol crucial în această situație. Adriana Sârghe, purtător de cuvânt al AJOFM Iași, a menționat că 34% dintre șomerii înregistrați au un nivel de pregătire gimnazială, iar 26% au absolvit doar 4 clase, iar dintre aceștia, 5% nu au finalizat nicio clasă.
Aproape jumătate dintre șomerii înregistrați la AJOFM Iași au vârste de peste 50 de ani, o treime au între 40 și 50 de ani, iar 85% provin din mediul rural.
